Prof. Lelièvre, specialist în imunologie: Cum funcționează sistemul imunitar împotriva Covid-19 și de ce apar reinfectări

Prof. Lelièvre, specialist în imunologie: Cum funcționează sistemul imunitar împotriva Covid-19 și de ce apar reinfectări

Cum funcționează sistemul imunitar? Dacă majoritatea dintre noi nu ne-am fi pus niciodată întrebarea până acum, pandemia actuală de coronavirus ne-a forțat curiozitatea. Atât un mijloc de recunoaștere a celulelor corpului nostru, cât și un sistem de apărare împotriva agenților patogeni externi, sistemul imunitar este absolut esențial.

Studiul sistemului imunitar este unul dintre cele mai promițătoare domenii de cercetare în medicină, iar epidemia Covid-19 îi ajută pe cercetători să înțeleagă mai bine răspunsurile imune la acest tip de virus. Deci, cum funcționează? Prof. Jean-Daniel Lelièvre – medic, director al unui departament dedicat bolilor infecțioase și imunologiei clinice la spitalul Henri-Mondor, din Paris, imunolog și specialist vaccinuri în curs de dezvoltare, a răspuns întrebărilor formulate de jurnaliștii de la Le Point.

Le Point: Ce este imunitatea?

Jean-Daniel Lelièvre: Este ceea ce ne apără împotriva agresiunilor externe, cu care ne confruntăm constant. Avem un întreg sistem de recunoaștere, sistemul imunitar, care previne atacul asupra componentelor sănătoase ale corpului nostru, chiar și asupra unor bacterii cu care trăim în simbioză, precum microbiota sistemului nostru digestiv. În plus, este capabil să ne apere împotriva agenților infecțioși externi, cum ar fi virusul Sars-CoV-2. Sistemul imunitar variază de la o ființă umană la alta.

Când a fost descoperit sistemul imunitar?

Descoperirea sa datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea, chiar dacă, anterior, aveam deja date care sugerează că există. Bazele imunologiei nu au fost puse cu adevărat decât la începutul secolului al XX-lea.

„Variolarea” este primul vaccin împotriva variolei eliberat în Europa în secolul al XVIII-lea. Care este principiul?

Ideea din spatele acestui experiment a fost că oamenii vindecați de variolă păreau să fie protejați de reinfectare. Este imunitate protectoare. Am crezut că, dacă injectăm agentul patogen de bunăvoie, am putea fi protejați. Prin urmare, puroiul din pustulele persoanelor afectate a fost folosit pentru a imuniza pe alții. Este o noțiune foarte empirică, care presupune că există un sistem capabil să ne apere împotriva unei infecții, precum și o memorie a corpului împotriva acestor infecții.

Cum funcționează sistemul imunitar?

Este un sistem destul de complex format din mai multe tipuri de celule care joacă roluri diferite. Mai simplu spus, sistemul imunitar trece prin două faze distincte în timpul misiunii sale de apărare împotriva agenților externi. Ele sunt, de asemenea, vizibile și astăzi, în cazul pandemiei Covid-19.

În primul rând, „imunitatea înnăscută” se înființează atunci când un agent extern intră în corp, declanșează mecanisme de apărare și implementarea unei prime reacții a corpului, numită nespecifică. Simptomele care apar în timpul unei infectări cu Covid-19 nu sunt foarte diferite de cele ale gripei, reacția inflamatorie este aceeași datorită pătrunderii unui virus în arborele respirator. Când infectările sunt nesemnificative, această reacție nespecifică poate fi suficientă pentru a elimina un agent infecțios.

Ca adaptare la condițiile de viață, se formează un al doilea sistem de apărare, sistemul adaptiv, care nu răspunde într-un mod nespecific, ci, dimpotrivă, dezvoltă un răspuns imun foarte precis apelând la celule care sunt specifice unui agent patogen – cele mai importante fiind limfocitele.

Această fază este importantă, deoarece odată ce imunitatea specifică este în vigoare, intră în joc conceptul despre care vorbeam, conceptul de memorie. În timpul unei a doua infectări cu agentul patogen, această memorie își propune să blocheze agentul infecțios datorită răspunsurilor sistemului imunitar și să prevină răspândirea acestuia. Pe scurt, atunci când un agent patogen intră în organism, acesta răspunde inițial cu imunitate înnăscută. Dacă este necesar, organismul controlează agentul patogen cu un răspuns specific, pentru a ajuta la eliminarea acestuia. Astfel, în viitor, memoria imunitară va permite organismului să se apere împotriva acestui agent infecțios. Cele două mecanisme sunt legate, este nevoie de imunitatea înnăscută pentru a declanșa imunitatea specifică.

Există cazuri de reinfectare cu Covid-19. Înseamnă că memoria organismului nu funcționează sau virusul găsește noi modalități de a străpunge apărarea noastră?

În cazul imunității înnăscute, Covid-19 provoacă un răspuns prea mare la unii oameni, fără a fi foarte clar de ce. Atât de mare încât ajungem să vorbim despre „imunopatologie”. Virusul pătrunde în corp, imunitatea înnăscută încearcă să-l controleze, dar ajunge să devină prea puternică. Semnele clinice observate, care reprezintă o problemă pentru noi, sunt o exagerare a acestui răspuns imun înnăscut.

Prea des avem sentimentul că atunci când corpul nostru răspunde la un agent patogen, acesta răspunde perfect. Cu siguranță, putem reacționa împotriva agenților infecțioși fără a dezvolta prea multe simptome și datorită unei imunități care poate dura o viață, ca în cazul rujeolei, de exemplu. Dar, în cazul Covid-19, răspunsul înnăscut este adesea prea mare. Acesta este motivul pentru care s-a vorbit atât de mult despre cortizon, dexametazonă sau alte medicamente capabile să blocheze răspunsul imun înnăscut – dar care nu opresc replicarea virusul în sine. Acest lucru explică, de asemenea, controversele legate de utilizarea hidroxiclorochinei sau a altor molecule de acest tip.

În ceea ce privește răspunsul specific, din motive care uneori nu sunt foarte clare, acesta acționează pentru o perioadă foarte lungă de timp împotriva anumitor agenți patogeni, uneori chiar pe viață în caz de rujeolă sau variolă. Durata sa de eficacitate este mai scurtă la alți agenți infecțioși, ca în cazurile de coronavirus sau tuse convulsivă. Acest lucru poate varia în funcție de modul în care agentul intră în corp. În general, agenții patogeni care intră prin căile respiratorii nu provoacă imunitate pe termen lung.

Contactul cu bacteriile este cel care ghidează sistemul imunitar al unei persoane, mai ales la o vârstă fragedă

Există practici care pot ajuta la întărirea sistemului imunitar?

Dacă ai un stil de viață sănătos, sistemul tău imunitar va fi mai bun. Obezitatea și diabetul pot duce la forme mai severe ale bolii. Nu înțelegem pe deplin toate mecanismele, dar este probabil legat de faptul că aceste boli provoacă deja inflamații, o activare a sistemului imunitar. De asemenea, atunci când suntem infectați, nu răspundem optim. Deși este evident că un anumit aliment nu va crește performanța sistemului imunitar, afecțiunile cum ar fi supraponderalitatea sau bolile cardiovasculare, reprezintă o problemă pentru calitatea răspunsul imun.

Dar factorii exogeni, cum ar fi lipsa razelor solare?

Soarele joacă un rol indirect. Se știe că vitamina D este importantă pentru o serie de celule din sistemul imunitar. Acest lucru nu înseamnă că trebuie să o consumi tot timpul. Dacă o iei, nu te va face un supererou al sistemului imunitar, dar absența acesteia îl poate afecta negativ.

Un alt domeniu care ne interesează în prezent – și despre care există multe studii – este microbiota, adică compoziția bacteriilor din tractul digestiv, care poate avea un impact asupra sistemul imunitar. În Franța, studiul echipei lui Laurence Zitvogel – de la Institutul Gustave-Roussy, din Villejuif – a arătat clar influența acestei flore bacteriene în răspunsul anti-cancer. Aceasta este una dintre marile descoperiri recente. Cred că relațiile dintre microbiotă, anumiți viruși, organism și sistemul imunitar sunt interacțiuni ale căror abia începem să întrezărim importanța, de la lupta împotriva cancerului până la răspunsul la tratamentele antiinfecțioase.

Ascultându-vă, avem impresia că suntem în zorii unei serii de descoperiri care ne vor permite să înțelegem mai bine sistemul imunitar. Acesta este cazul?

Absolut. În ultimii ani, au fost realizate progrese tehnologice care ne permit să înțelegem cum funcționează și cum este alcătuit sistemul imunitar. De exemplu, Miller descoperise celulele T în anii 1960, dar douăzeci de ani mai târziu am reușit să diferențiem celulele T CD4 de celulele T CD8. Acestea ucid tumorile sau celulele infectate, în timp ce CD4 organizează răspunsul imun, ajutând limfocitele CD8 și B să producă anticorpi.

Ceea ce este interesant este să ne dăm seama că toate acestea formează un echilibru. Obișnuiam să credem că, fără infectare, nu se întâmplă nimic. Știm acum că anticorpii sunt produși înainte de infectare, că viața și corpul nostru sunt în echilibru datorită fabricării anumitor celule care activează sistemul nostru imunitar și datorită altora care, dimpotrivă, îl reglează.

Dacă ti-a plăcut articolul urmărește SmartRadio pe Facebook