Globalizarea a distrus Hollywood-ul. Sunt produse filme care să atragă fără efort toate culturile simultan

Scenă din Avengers Endgame, unul dintre cele 23 de producții din universul Marvel

Potrivit unui grafic postat pe Twitter de Derek Thompson de la The Atlantic, filmele originale sunt din ce în ce mai puține. Topul primelor 50 de filme cu cele mai mari încasări, defalcat pe mai mulți ani, arată că sequel-urile și „francizele” de filme au ajuns să domine producția de la Hollywood. Trecem printr-un colaps al creativității? Dacă până și fabrica de vise de la Hollywood se luptă să vină cu idei originale nu poate fi un semn bun pentru vitalitatea culturii occidentale.

Cei care se opun ideii de declin civilizațional indică show-uri TV precum The Wire, The Sopranos, Mad Men și Breaking Bad. Producții care sunt chiar mai apreciate de critici, cum ar fi Game of Thrones și Succession, se remarcă și ca unele dintre cele mai bune seriale de televiziune făcute vreodată. Deci, pe micul ecran, secolul 21 nu pare prea ponosit. Faptul că această epocă de aur coincide cu ascensiunea „continuărilor” de la Hollywood sugerează că originalitatea nu a dispărut, ci doar s-a mutat într-un mediu diferit.

Thompson sugerează alte posibile explicații. De exemplu, „Teoria Phantom Menace” – o referire la Star Wars-ul din 1999, care a fost criticat sălbatic, dar care a produs foarte mulți bani. Se dovedește că există o piață uriașă de exploatat la intersecția dintre spectacol și familiaritate. Și, pentru asta, genurile SF, fantasy, horror și supereroi sunt ideale.

Un factor pe care Thompson nu îl menționează este globalizarea. Deschiderea de noi piețe în China și în alte regiune a creat o cerere pentru filme care devin, fără efort, atractive transcultural. Aceasta înseamnă multe efecte speciale, intrigi bazate pe acțiune, personaje arhetipale și nicio politică problematică.

Martin Scorsese a fost foarte criticat când a comparat filmele cu supereroi cu plimbările în parcuri tematice. Dar paralela este una utilă. Un rollercoaster literal este în primul rând o experiență senzorială. Este ușor de transferat între culturi și clienții vor reveni să experimenteze aproape același lucru din nou și din nou.

Globalizarea a fost menită să ne îmbogăţească cultural. La un nivel, a facut-o – oferind acces la cele mai bune produse din alte culturi. Însă problema vine atunci când încercăm să facem produse care să atragă cu ușurință toate culturile în același timp. Nu este o îmbogățire, ci o alunecare către cel mai mic numitor comun.

Sursa: Unherd