Universitatea Cambridge cenzurează lucrări clasice ale literaturii internaționale, considerate acum prea „șocante”

Universitatea Cambridge cenzurează lucrări clasice ale literaturii internaționale, considerate acum prea „șocante”

În lumea anglo-saxonă, se numește „trigger warning”: printr-o etichetă sau o prefață, cititorii sunt alertați cu privire la natura potențial ofensivă a unei cărți… în general o carte veche. La Universitatea Cambridge, nuvela To Kill a Mockingbird, scrisă de romanciera Harper Lee, se află acum pe lista cărților cu avertisment.

Totul din cauza unei inexplicabile frici de a nu ofensa, care pare să se răspândească cu viteză maximă în Statele Unite, Canada, dar și în Marea Britanie. „Rafturile noastre sunt pline de cărți potențial șocante, care nu trebuie puse în mâinile tuturor și, în orice caz, nu fără avertismente!”. Este poziția unui număr tot mai mare de manageri de biblioteci din Marea Britanie. „Dacă suntem acuzați că nu facem suficient? Dacă am fi acuzați… de complezență?”

Căsuța din preerie se află în vizor

Mașina de etichetat funcționează la viteză maximă. Remarci care ar putea fi citite ca fiind rasiste! Rapid, o etichetă pentru publicul tânăr. Remarci care ar putea fi citite ca o laudă a erei colonialiste. Încă un avertisment! Panica pare atât de mare încât presa britanică, în special cotidianul The Express, s-a hotărât să publice (fără să pară afectat de asta…) lista lucrărilor cu potențial ofensiv ridicat. To Kill a Mockingbird, al cărui scop literar și hotărât a fost tocmai acela de a denunța rasismul endemic și brutalele nedreptăți sociale din America anilor 1930. O poveste prea cruda pentru ochii prea sensibili ai copiilor noștri, chiar dacă generații de cititori au făcut din aceasta una dintre cărțile lor de noptiera de la publicarea sa în 1960. Acum, cititorii care verifică romanul de la Biblioteca Colegiului Homerton vor primi o notă de avertizare: atenție, s-ar putea să vi se pară jignitor să citiți.

La fel de „problematice”, dacă e să dăm crezare cenzorilor oarecum blânzi care sunt « etichetatorii »: lucrările insipide ale americancei Laura Ingalls Wilder, mama de școală veche din serialul Căsuța din prerie, romane vinovate de nu a fi scris despre genocidul nativilor americani.

Doctorul Theodor Seuss Giesel – autorul cărții The Cat in the Hat – este acuzat că a folosit clișee rasiste. Ce dacă lucrările lui au fost publicate în anii 1950: cu ochelarii din 2021 trebuie să le citim… și să le denunțăm. În ultimele luni, scriitorii Enid Blyton, JM Barrie (autorul Peter Pan, care a murit în 1937!) și Roald Dahl au fost, de asemenea, repartizați de partea răului, din cauza scrierilor care au îmbătrânit foarte prost – dar și autorii lor au îmbătrânit. Chiar mai rău: sunt morți…

Costuri considerabile

În total, este vorba despre aproape 10.000 de cărți pe care personalul bibliotecii din Cambridge le „scanează” nervos. Copleșiți de frenezia lecturii copiilor, profesorii, părinții și bunicii nu le-ar mai putea explica că ceea ce s-a scris cu o jumătate de secol în urmă, într-un cu totul alt context, nu a jignit neapărat valoarea în 2021?

Acțiunea generează oricum costuri considerabile: a fost necesar să se angajeze, în grabă, cititori cu ochelari „woke” vigilenți. Depinde de ei să alerteze, să eticheteze, să sorteze grâul de pleavă. Cine va plăti?

Aflăm că bibliotecii i-a fost alocat un grant de aproape 96.000 de euro și că acesti bani vin direct de la UK Arts and Humanities Research Council, adică o structură de stat finanțată din fonduri publice. Trebuie să ne facem o idee despre cultura oficială?

Sursa: Marianne

Dacă ti-a plăcut articolul urmărește SmartRadio pe Facebook