Afganistan: Alianța Nord-Atlantică a fost învinsă de o armată de „păstori de capre”

Talibanii din 2021 sunt diferiți de cei din 2001: mai pregătiți de luptă, cunoscând mai bine regulile de diplomație globală, au demonstrat că „păstorii de capre” pot învinge NATO. În patru zile au încheiat cel mai uimitor război-fulger de gherilă din vremurile recente. Modul afgan: multă convingere, multe acorduri tribale, fără coloane de tancuri și cu pierderi minime de sânge.

Duminică, unul dintre purtătorii de cuvânt al talibanilor, Mohammad Naeem, declara că „Războiul s-a încheiat în Afganistan”, adăugând că noul guvern va fi anunțat curând.

Duminică după-amiază încep negocieri intense. Talibanii sunt pregătiți să proclame oficial Emiratului Islamic al Afganistanului în versiunea 2.0 (1.0 a durat din 1996 până în 2001). Anunțul oficial este făcut în interiorul palatului prezidențial.

Totuși, ce a mai rămas din echipa lui Ghani refuză să transfere puterea unui consiliu coordonator, care să pună în practică tranziția. Talibanii doresc o tranziție lină: acum sunt Emiratul Islamic al Afganistanului. Caz inchis.

Luni, talibanii anunță că noul guvern va include oficiali non-talibani. Se referă la o viitoare „administrație de tranziție”, cel mai probabil condusă de liderul taliban Mullah Baradar și Ali Ahmad Jalali, un fost ministru de Interne.

Rolul celulelor dormante

În cele din urmă, nu a existat nicio luptă pentru Kabul. Mii de talibani se aflau deja în Kabul – scenariul clasic al celulelor dormante. Mare parte a efectivului a rămas în suburbii. O proclamație oficială a talibanilor le-a ordonat să nu intre în oraș, care urma să fie luat fără luptă, pentru a evita victimele civile.

Talibanii au avansat dinspre vest, dar „înaintarea” în acest context a însemnat conectarea cu celulele dormante din Kabul, care erau atunci pe deplin active. Din punct de vedere tactic, Kabul a fost înconjurat de o mișcare „anaconda”, așa cum a fost definită de un comandant taliban: presat din nord, sud și vest și, odată cu capturarea Jalalabad, complet paralizat.

Săptămâna trecută, serviciile secrete probabil le-au șoptit talibanilor că americanii vin să „evacueze”. Poate fi vorba de informații pakistaneze sau chiar turcești, Erdogan jucând rolul dublu, caracteristic.

Echipele de intervenție americane nu numai că au sosit cu întârziere, dar au fost blocate, deoarece nu și-a putut bombarda propriile resurse în Kabul. Situația s-a agravat atunci când baza militară a NATO Bagram – Valhalla, înființată în Afganistan acum aproape 20 de ani – a fost în cele din urmă capturată de talibani.

Statele Unite și NATO le-au cerut atunci talibanii să-i lase să evacueze tot ce au din Kabul – prin aer, în grabă, la mila talibanilor.

Ghani vs. Baradar

Plecarea grăbita al lui Ghani seamănă cu „o poveste spusă de un idiot și care nu înseamnă nimic”, fără patetismul shakespearian. Punctul esențial al problemei a fost o întâlnire de ultimă oră, desfășurată duminică dimineață, între fostul președinte Hamid Karzai și eternul rival al lui Ghani, Abdullah Abdullah.

Au discutat în detaliu identitatea persoanei pe care o vor trimite pentru a negocia cu talibanii, care nu numai că erau pe deplin pregătiți pentru o posibilă bătălie pentru Kabul, dar și-au anunțat scopul în urmă cu câteva săptămâni: vor finalul actualului guvern NATO.

Ghani și-a dat seama în cele din urmă ce se întâmplă și a dispărut din palatul prezidențial, fără să se adreseze nici măcar potențialilor negociatori. Împreună cu soția, șeful de personal și consilierul pentru securitate națională, a fugit la Tașkent, capitala uzbekă. Câteva ore mai târziu, talibanii au intrat în palatul prezidențial.

„Dumnezeu îi va cere socoteală” a spus Abdullah Abdullah despre plecarea lui Ghani.

Cum să învingi NATO

Din punct de vedere geopolitic, ceea ce contează acum este modul în care talibanii au scris o poveste cu totul nouă, arătând țărilor islamiste cum să învingă imperiul aparent invincibil al statelor Unite și NATO.

Talibanii au realizat acest lucru prin credința islamică, răbdarea infinită și forța voinței, care au alimentat aproximativ 78.000 de combatanți – inclusiv 60.000 activi – dintre care mulți au primit pregătire militară minimă, fără sprijinul statului – spre deosebire de Vietnam, care avea China și URSS – fără sutele de miliarde de dolari ale NATO, armată instruită, forță aeriană și tehnologie de ultimă oră.

Ei s-au bazat doar pe Kalashnikov, grenade și pick-up-uri Toyota – înainte de a prelua echipamentele americane, inclusiv drone și elicoptere.

Liderul taliban Mullah Baradar a fost extrem de precaut. „Este prea devreme să spunem cum vom prelua guvernarea. În primul rând, talibanii vor „să vadă forțele străine plecând înainte de începerea restructurării”, spunea el luni.

Ferește-te de o armată de gherilă țărănească

Prăbușirea Armatei Naționale Afgane (ANA) a fost inevitabilă. A fost „educată” la fel ca armata americană: tehnologie masivă, putere aeriană masivă, aproape zero informații locale pe teren.

Între timp, talibanii se bazează pe acorduri cu bătrâni tribali și legături familiale extinse, precum și pe o abordare de gherilă țărănească, paralelă cu cea a comuniștilor din Vietnam.

Talibanii din 2021 sunt diferiți de cei din 2001. Nu numai că sunt formați în luptă, dar au avut destul timp pentru a-și perfecționa abilitățile diplomatice, care au fost mai mult decât vizibile la Doha și în vizitele la nivel înalt de la Teheran, Moscova și Tianjin.

Știu foarte bine că orice legătură cu rămășițele Al-Qaeda, ISIS / Daesh, ISIS-Khorasan și ETIM este contraproductivă – așa cum au arătat foarte clar interlocutorii lor din Organizația Națiunilor Unite (ONU).

Noua axă a răului

Orice analist serios știe că obiectivul geopolitic „primordial” al bombardării și ocupării Afganistanului în urmă cu aproape 20 de ani a fost de a stabili o ancoră esențială a Imperiului de la baze până la intersecția strategică a Asiei Centrale cu Asia de Sud, atunci cuplat cu ocuparea Irakului, în sud-vestul Asiei.

Astăzi, „pierderea” Afganistanului trebuie interpretată ca o repoziționare. Face parte din noua configurație geopolitică, unde principala misiune a Pentagonului nu mai este „războiul împotriva terorii”, ci încercarea simultană de a izola Rusia și de a hărțui China prin toate mijloacele, în cadrul expansiunii noului Drum de Mătase.

Ocuparea națiunilor mici a încetat să mai fie o prioritate. Imperiul Haosului poate încă încuraja haosul – și poate supraveghea diverse bombardamente – de la baza CENTCOM din Qatar.

Iranul urmează să adere la Organizația de Cooperare din Shanghai, ca membru cu drepturi depline – o altă schimbare majoră. Chiar înainte de a reloca Emiratul Islamic, talibanii au cultivat cu atenție relații bune cu principalii actori din Eurasia – Rusia, China, Pakistan, Iran și statele din Asia Centrală. Toate se află sub protecția deplină a Rusiei.

Însă, orice intrigă americană are nevoie de un țap ispășitor. NATO tocmai a fost umilită în cimitirul imperiilor de către un grup de păstori de capre. Ce a rămas? Propagandă.

Iată deci noul țap ispășitor: noua axă a răului. Axa este Taliban-Pakistan-China.

Sursa: Conflits