De ce Covid-19 ne afectează în mod diferit. Ce provoacă formele severe în cazul unor pacienți

De ce Covid-19 ne afectează în mod diferit. Ce provoacă formele severe în cazul unor pacienți

De ce unii oameni dezvoltă o formă severă de Covid-19, pe când alții au doar o versiune asimptomatică a bolii? De ce infectarea este mult mai puternică pentru anumite categorii? Ce explică disparitatea simptomelor prin care se exprimă virusul?

Cercetatorii unei echipe franco-americane au descoperit că aproape 15% dintre formele severe de Covid-19 pot fi explicate prin anomalii genetice și imune, care duc la eșecul unei puternice molecule antivirale produsă în mod natural de organism în caz de infectare.

Această descoperire ar putea face posibilă examinarea persoanelor care prezintă un risc crescut de a dezvolta o formă severă și tratarea acestora mai bine, potrivit cercetătorilor. Cercetarea, care indică în mod specific o dereglare care afectează proteinele sistemului imunitar, interferonii de tip I (IFN), este prezentată în detaliu în două articole publicate de revista americană Science.

Forma bolii autoimune

„Este o dereglare în producția sau acțiunea interferonilor de tip 1”, subliniază profesorul Jean-Laurent Casanova (Institutul Imagine, Paris și Universitatea Rockefeller din New York). Cercetătorii au observat la unii pacienți anomalii genetice (mutații ale 13 gene) care scad producția de IFN de tip I (3-4% din formele severe).

De asemenea, au identificat la alți pacienți cu vârsta cuprinsă între 25 și 87 de ani o formă de boală autoimună, în acest caz există niveluri foarte ridicate în sânge a anticorpilor direcționați greșit, numiți autoanticorpi. Aceștia neutralizează acțiunea antivirală a IFN de tip I (în cel puțin 10% din formele severe de Covid), în loc să atace virusul.

Această anomalie afectează mai mulți bărbați decât femei, potrivit studiului, în timp ce bolile autoimune (disfuncția sistemului imunitar care determină atacarea unora dintre constituenții săi normali) afectează în general mult mai mult femeile. Studiul sugerează, de asemenea, că frecvența acestor anticorpi crește odată cu vârsta. Prof. Casanova a condus această cercetare cu prof. Laurent Abel (Imagine Institute / Inserm), în colaborare cu Helen Su de la Institutul Național American pentru Alergii și Boli Infecțioase (NIAID / NIH).

Sursa: Le Figaro

Dacă ti-a plăcut articolul urmărește SmartRadio pe Facebook