Covid-19| Care sunt locurile în care ne infectăm

Un nou studiu european analizează diferite restricții aplicate de autorități și oferă date care pot infirma sau confirma eficiența acestora împotriva epidemiei. De asemenea, oferă argumente diferitelor sectoare (restaurante, cultură) care necesită redeschidere.

În cadrul cercetării, care nu a fost încă evaluată de experți independenți, oamenii de știință au analizat eficacitatea a 17 măsuri diferite în combaterea epidemiei. Astfel au putut stabili un clasament al utilității lor împotriva răspândirii coronavirusului.

În perioada 1 august – 9 ianuarie, au studiat evoluția numărului de cazuri și decese Covid în 114 regiuni din șapte țări europene precum Austria, Republica Cehă, Anglia, Germania, Italia, Olanda și Elveția. Punerea în aplicare a restricțiilor a putut ajuta oamenii de știință să analizeze efectele fiecăreia, spre deosebire de primul val, în care majoritatea țărilor au decis decretat blocajul total, combinând mai multe măsuri.

Cercetătorii au ales să se concentreze pe o scară regională din cauza „eterogenității celui de-al doilea val, deoarece, la fel ca Marea Britanie, au existat mari diviziuni geografice nord-sud, ceea ce înseamnă că analiza la scară națională ar fi mascat creșterea transmiterii”. Oamenii de știință au putut astfel să furnizeze „primele estimări ale efectelor restricțiilor în timpul celui de-al doilea val”.

Închiderea barurilor – utilă; cea a locurilor de cultură, mai puțin

Prima observație: măsurile primului val – și o închidere generalizată, aproape totală – au fost mai eficiente decât cele ale valului 2. Ca rezultat, nivelul de contaminare a fost redus cu 80% în primul val, comparativ cu 66% în al doilea. Înțelegerea importanței gesturilor de prevenție și a necesității de a aerisi spațiile închise, care au devenit parte a vieții noastre de zi cu zi, a avut, de asemenea, un efect suplimentar.

În detaliu, descoperim, fără prea multe surprize, că eficacitatea închiderii barurilor și restaurantelor (12%), precum și a cluburilor de noapte (12%) se află în fruntea reducerii circulatiei Covid-19, la fel ca închiderea magazinelor care furnizează așa-numitele servicii „neesențiale”, saloane de coafură și de înfrumusețare (12%).

Pe de altă parte, după cum atrag atenția și membrii sectorului cultural, închiderea muzeelor, teatrelor și cinematografelor ar fi determinat o reducere a răspândirii virusului cu doar 3%.

Suspendarea activității acestor locuri are ca efect reducerea riscului de reproducere a virusului cu 35%. Un ansamblu de măsuri mai eficiente decât interdicțiile privind adunările, care reduc transmiterea cu 26%.

„Legat de adunări, observăm că numărul de 30 de persoane este foarte mare”, notează Mahmoud Zureik, profesor de epidemiologie și sănătate publică la Universitatea din Versailles Saint-Quentin-en-Yvelines. Datorită acestei lucrări, cercetătorii au reușit să observe că, cu cât numărul de persoane autorizate la adunări este mai mic, cu atât contaminarea este redusă mai mult. Idealul este să nu te întânești cu mai mult de două persoane, așa cum a fost cazul în Germania (eficiență mai mare de 20%).

Școli, stingeri și măști

O altă serie de măsuri privesc închiderea școlilor și ora de stingere. Suspendarea activității școlilor a fost, potrivit oamenilor de știință, extrem de eficientă în prima jumătate a anului 2020, dar este mai puțin necesară acum. Studiul notează că a dus la o reducere de 7% a contaminării.

„Este un lucru este complet normal”, spune Mahmoud Zureik. Protocoalele școlare stricte funcționează. Astfel scade utilitatea închiderilor”.

Ora de stingere are un efect „moderat, dar semnificativ statistic”, conform cercetărilor. Același lucru este valabil și pentru purtarea obligatorie a măștii în locuri publice.

Evoluția comportamentului uman, răspândirea variantelor – Limitele acestui studiu

Autorii recunosc că schimbările în comportamentul individual au avut un efect pe care munca lor nu o poate măsura. În timpul primei închideri, „asprimea” deciziilor, cultura „virusului fricii”, a avut o eficiență asupra comportamentului populației.

În același sens, nu a fost analizat impactul muncii de acasă. Date anterioare arată că 29% din contaminari s-au produs la locul de muncă, potrivit unui studiu al Institutului Pasteur.

În cele din urmă, oamenii de știință recunosc: observațiile nu iau în considerare apariția variantelor și caracteristicile lor, în special contagiozitatea mai mare, care ar putea afecta analiza eficacității anumitor măsuri.

„Acest studiu este foarte serios, dar este valabil doar pentru tulpina inițială a virusului, nu pentru variantele mai contagioase”, a spus Mahmoud Zureik. O putem vedea acum: cu tot acest arsenal de măsuri, nu este suficient, nu putem controla epidemia”.

Sursa: Le Parisien