Temperatura și umiditatea influențează în mod direct transmiterea Covid-19, „dar nu explică totul”

Temperaturile scăzute (între -3 și 12 grade), precum și o rată ridicată de umiditate (60-90%) crește în mod natural capacitatea de transmisie a coronavirusului. Aceasta este premisa, menționată deja în mai multe studii, pe care compania Predict Services, o filială a Météo France specializată în gestionarea riscurilor, lucrează de nouă luni. În timpul cercetărilor sale, prezentate recent de ministrul Sănătății, compania a dezvoltat un index, IPTCC, completat cu „toate datele de la stațiile Météo France din ianuarie până astăzi”, explică președintele său, Alix Roumagnac pentru Le Parisien.

Cercetătorii au dezvoltat astfel un algoritm care oferă valori distincte pentru temperaturi și niveluri de umiditate, pe care apoi le-au comparat cu numărul de spitalizări și decese cauzate de Covid-19 în Franța, în funcție de regiune. Concluziile sunt mai mult decât convingătoare, potrivit liderului serviciilor de predicție: „Am constatat că anumite condiții climatice se corelează cu situația de sănătate în ceea ce privește Covid-19 în anumite regiuni”.

El citează exemplul regiunilor Grand-Est și Île-de-France, care au fost foarte afectate în timpul primului val și în care IPTCC a fost „cel mai înalt”, spre deosebire de alte regiuni, mai puțin afectate, care prezentau „un indice mult mai puțin important”.

Influența hidrometriei

Un alt exemplu: în octombrie, în timpul apariției celui de-al doilea val, „regiunile cu un indice scăzut pentru întreaga lună arată indicatori mai puțin alarmanți”. Ce explicație se poate da acestor rezultate? Hidrometria are o influență asupra dimensiunii picăturilor care transportă virusul, „și există un interval intermediar între -3 și 12 grade și între 60 și 90% umiditate, unde condițiile hidrometrice permit persistența suspensiei picăturilor în atmosferă ”.

Conținutul acestei cercetări a fost validat de investigații ulterioare, dar Alix Roumagnac, care este conștient că clima nu este principalul factor transmiterii, ar dori „pe termen scurt sau mediu, să integreze acești parametri în managementul pandemiei”, pentru „adaptarea recomandărilor în funcție de regiuni”.

„Studiul poate face lumină, dar nu poate explica totul”

Cu toate acestea, acest indice meteorologic joacă un rol minor în transmiterea Covid-19. „Am aflat destul de repede rolul climei, dar nu este un factor decisiv. Altfel, nu am fi avut debutul epidemiei în martie, iar în mai virusul ar fi dispărut”, afirmă Pascal Crépey, profesor-cercetător în epidemiologie la Școala de Studii Avansate în Sănătate Publică din Rennes.

Specialistul consideră că studiul realizat de Predict Services este „interesant” deoarece „permite cuantificarea puțin mai precisă a factorului climatic și întărirea ipotezelor”. Cu rezerve: „Ar fi o greșeală din punct de vedere al sănătății publice să credem că există un singur factor care explică totul și că, în plus, este climatic…”.

Pentru Mircea T. Sofonea, lector în domeniul epidemiologiei și evoluției bolilor infecțioase la Universitatea din Montpellier, indexul IPTCC ar trebui, de asemenea, privit cu precauție. „Studiul poate face lumină, dar nu poate explica totul”, observă el. Rămân o mulțime de indicii care nu țin cont de politicile de sănătate publică și mai ales de influența comportamentului uman”.

Specialistul, care amintește că sezonalitatea este „binecunoscută în cazul virusurilor respiratorii și în special la gripă”, confirmă că atunci când este frig și respirăm, picăturile susceptibile să conțină virusul sunt „mai mici și, prin urmare, mai predispuse la suspensie în aer”. În ceea ce privește factorul de umiditate, profesorul a spus că este mai rezervat: „Ne lipsește un consens puternic în cadrul studiilor efectuate”.

Pliuri interioare, mucoase uscate și vitamina D

Astfel, dincolo de vreme, trebuie luate în considerare trei elemente majore pentru a explica o creștere a transmisiilor coronavirusului în toamnă și iarnă, potrivit acestuia. În primul rând, în aceste anotimpuri „avem o durată mai scurtă a zilei, ceea ce induce inevitabil o prezență mai mare în interior, cu o aerisire mai mică și, prin urmare, o creștere a riscului de infectare”.

Apoi, când este frig, membranele noastre mucoase, presupuse a fi „primele bariere împotriva infectării”, sunt mai uscate, subliniază epidemiologul. Vitamina D trebuie luată în calcul: „Știm că joacă un rol în imunitate”, insistă Mircea T. Sofonea. Vitamina este sintetizată prin expunerea la razele UV. Când oamenii sunt în interior, sunt mai puțin expuși la soare”.

Studiul permite, prin urmare, o nouă perspectivă asupra factorului climatic, dar riscă din păcate să nu poată oferi mai mult, potrivit epidemiologului Pascal Crépey. „Chiar dacă aceste date pot explica de ce este mai ușor de controlat epidemia în primăvară decât în iarnă, din punct de vedere al managementului nu va schimba situația. Clima nu este un factor asupra căruia putem avea un impact”.

Sursa: Le Parisien