Purtarea măștilor influențează negativ comportamentul copiilor. 120 de psihologi semnează o petiție prin care alertează asupra efectelor grave

Într-o petiție semnată de neuropsihiatrul Boris Cyrulnik și alți 120 de psihologi, profesioniștii din domeniu avertizează asupra consecințelor purtării măștilor, care va avea ca rezultat o întârziere a dobândirii limbajului sau a sociabilității la copii.

Pandemia e departe de a se termina, iar pediatrii denunță riscurile asociate cu o posibilă nouă închidere a școlilor. O lume blocată între familia restrânsă, casă și școală. O lume de adulți care au doar ochi. Vocea este înăbușită de mască. Cum să ne elaborăm emoțiile? Cum să exprimăm nuanța subtilă a intențiilor relaționale fără a ne folosi expresiile faciale? Masca provoacă disconfort adultului și reprezintă o sarcină mentală pentru copii. În curând se împlinește un an de izolare, un interval considerabil în raport cu existența lor fragedă, însă o perioadă extrem de lungă privind posibilele consecințe asupra dezvoltării lor.

Unii susțin că „cei mici se adaptează foarte bine” la purtarea unei măști, punând capat preocupărilor noastre. Ce înțelegem prin „adaptare bună”? Continuă să se joace și să râdă? Nu dezvoltă brusc simptome relaționale grave? Să nu confundăm adaptarea și reziliența: copiii trăiesc și progresează în ciuda dificultăților, dar fiecare obstacol în calea dezvoltării lor are un cost, fie din punct de vedere al întârzierii, fie al impactului emoțional.

Deși anticiparile din mai 2020 ar fi putut părea ipotetice, studiile și sondajele au confirmat îngrijorările:

1) iunie 2020, o echipă de cercetători chinezi publică un studiu cu privire la efectele dăunătoare ale pandemiei SARS din 2003 asupra dezvoltării a 15.000 de copii cu vârste cuprinse între 0 și 15 ani.

Obiectivul lor este profilactic, astfel încât pandemia Covid-19 să nu cauzeze aceleași daune, și anume:

– Întârzieri de vorbire vizibile, întârzieri motorii și sociale, și chiar o reducere a curbelor de greutate, în special în rândul copiilor mai mici (sub 4 ani);

– Principalele cauze evidențiate sunt: ​​„schimbări de comportament (purtarea măștilor, carantine și reducerea activității în aer liber) [care] pot afecta funcțiile fiziologice și psihosociale ale copiilor”, în special „măștile interferează cu comunicarea non-verbală între copii”;

– Concluzia lor este clară: „Impactul pe termen lung [al Covid-19] asupra dezvoltării copilului nu au fost încă raportate, din cauza decalajului dintre rezultate și expunere. Însă, conform datelor din pandemia SARS, este plauzibil să apară efecte asupra creșterii copilului și asupra dezvoltării cognitive și fiziologice”.

„Primele 1000 de zile”

Un raport dedicat bunăstării celor mici, intitulat „Primele 1000 de zile, de unde începe totul” evocă ideea că „primele 1000 de zile sunt esențiale, pentru {dezvoltarea} tuturor copiilor și pentru sănătatea generală a adultului în devenire”. Această perioadă „conține premisele sănătății și bunăstării individului de-a lungul vieții”. Cercetarea condusă de Boris Cyrulnik prezintă propuneri clare și îndrăznețe pentru a sprijini copiii, părinții și profesioniștii din domeniul educațional. Dar nu a servit drept sprijin pentru guvernare, pentru a evidenția consecințele specifice și grave ale constrângerilor actuale de sănătate asupra dezvoltării copiilor. Nici măcar nu ne-am gândit la măsuri mai proporționale pentru copiii sub 3 ani, care sunt mai puțin contagioși.

În octombrie 2020, o petiție semnată de mai multe asociații de prevenire a solicitat, cel puțin, măști complet transparente, rigide, lavabile. Luăm măsura răspunsului guvernului, care a eliberat fonduri pentru distribuirea a 500.000 de „măști de zâmbet”, măști semi-transparente. Din păcate, se dovedește o măsură insuficientă, având în vedere durata limitată de utilizare (4 ore pe zi, 20 de spălări – deci 500.000 de măști corespund unei singure luni), complexitatea utilizării lor (alternarea cu masca clasică, aburirea segmentului din plastic etc.) și efectul potențial terifiant pentru unii copii (fața este tăiată în două, despărțită, gura pare desprinsă). Acestea nu sunt măștile complet transparente recomandate în petiție.

Mai mult, putem presupune că purtarea măștii, în special pentru cei de 0-18 luni, este o protecție iluzorie, așa cum remarcă unii părinți: bebelușii strănută în aer liber; saliveaza după bunul plac pe mobilier, podele, sau pe hainele îngrijitorilor; ating masca celor care îi țin în brațe. Copiii și cei care au grijă de ei păstrează un nivel fizic și emoțional strâns: copiii mici trebuie să fie mângâiați, luați în brațe în mod constant.

Măsuri urgente

În prezent, putem lua în considerare combinația a patru propuneri, care urmează să fie aplicate:

– Dreptul la vaccinare prioritară pentru educatori sau îngrijitori, în același mod ca și personalul medical;

– În spațiile exterioare să fie organizate evenimente, fără obligația de a purta mască, menținând în același timp distanțarea. Aceste ore vor fi introduse în program imediat ce vremea o va permite și pentru toate grupele de vârstă;

– În interior, să fie realizate momente fără mască, când adultul este singur cu un copil.

– Și pentru a crea și mai multe momente fără mască, profesioniștii din domeniu sunt încurajați să se separe fizic unul de celălalt, cât mai curând posibil. Acest standard organizațional – împărțirea copiilor în grupuri mici, cu condiția să permită premisele – este deja o bună practică. Trebuie remarcat faptul că, dincolo de beneficiul pentru sănătate, distribuția copiilor în grupuri mici face posibilă reducerea nivelului de zgomot ambiental din structură și astfel limitarea nivelului de stres colectiv și individual.

Sursa: Le Figaro