„Medicament” miraculos împotriva Covid: somnul. „Menține eficiența funcției imunitare și reglează metabolismul”

Coronavirusul apucase să facă doar câteva zeci de victime când Feixiong Cheng a început să caute tratament. Știa că timpul se scurge: Cheng, analist de date la Cleveland Clinic, mai văzuse coronavirusuri similare distrugând China și Arabia Saudită înainte, îmbolnăvind mii de oameni și zguduind economia globală. În ianuarie, laboratorul său a folosit inteligența artificială pentru a căuta indicii ascunse în structura virusului, pentru a prezice cum invadează celulele umane și ce ar putea să-l oprească. A apărut o observație: virusul ar putea fi blocat de melatonină.

Melatonina, cunoscută și sub numele de hormonul somnului, nu a fost un factor evident în oprirea unei pandemii. Rolul ei este de a regla ritmurile circadiene. În fiecare noapte, când se lasă întunericul, melatonina este sintetizată de glandele pineale din creierul nostru și ajunge în sânge, provocând somnul. „A fost o descoperire preliminară”, a spus Cheng recent – un mic studiu din primele zile, înainte ca COVID-19 să aibă un nume, când orice lucru care ar putea ajuta a fost considerat a fi util.

După publicarea cercetărilor sale, Cheng a descoperit că unii oameni de știință consideră că este ceva de făcut în această direcție. Ei au menționat că, pe lângă efectele binecunoscute ale melatoninei asupra somnului, aceasta joacă un rol în calibrarea sistemului imunitar. În esență, acționează ca un moderator pentru a ajuta la prevenirea răspunsurilor noastre de autoprotecție – care se întâmplă să fie problema de bază care poate transforma rapid un caz ușor de COVID-19 într-un scenariu care pune viața în pericol.

Cheng a decis să dezvolte cercetarea. Luni de zile, el și colegii săi au colectat date de la mii de pacienți care au ajuns la centrul său medical. În rezultatele publicate luna trecută, melatonina a continuat să iasă în evidență. Oamenii care au luat-o au o predispoziție semnificativ mai mică de a dezvolta COVID-19, sau de a dezvolta forme grave ale bolii. Alți cercetători au observat tendințe similare. În octombrie, un studiu de la Universitatea Columbia a constatat că pacienții intubați au avut rate de supraviețuire mai bune dacă li s-a administrat melatonină. Când președintele Donald Trump a fost transportat la Centrul Medical Militar Național Walter Reed pentru a fi tratat de Covid, medicii săi au prescris – pe lângă alte terapii experimentale – melatonină.

Opt studii clinice sunt în curs de desfășurare, la nivel mondial, pentru a vedea dacă aceste corelații cu melatonina confirmă acest lucru. Puține alte tratamente primesc la fel de multă atenție de cercetare. Dacă se constată că melatonina îi ajută pe oameni, ar fi cel mai ieftin și cel mai ușor de procurat medicament pentru combaterea COVID-19. Nu este nevoie de prescripție medicală, iar oamenii ar putea să înceapă să o ia imediat.

Cu toate acestea, Cheng subliniază că nu recomandă acest lucru. Ca orice substanță capabilă să încetinească sistemul nervos central, melatonina nu este banală pentru chimia corpului. Beneficiul aparent pentru pacienții cu COVID-19 ar putea fi pur și simplu o corelație falsă – sau poate un semnal care ne avertizează cu privire la altceva care îmbunătățește efectiv rezultatele oamenilor. Cheng crede că ar putea fi astfel. El și alți cercetători sugerează că problema reală poate să nu fie deloc melatonina, ci funcția pe care o controlează: somnul.

De fapt, mai multe necunoscute despre modul în care funcționează coronavirusul converg la întrebarea despre modul în care boala ne afectează somnul și modul în care somnul afectează boala. Virusul este capabil să modifice procesele delicate din sistemul nervos central, în multe cazuri în moduri imprevizibile, uneori provocând simptome pe termen lung. O mai bună înțelegere a legăturilor dintre imunitate și sistemul nervos ar putea fi esențială pentru înțelegerea COVID-19 și prevenirea bolii.

De-a lungul pandemiei, Departamentul de Neurologie al Universității Johns Hopkins a fost asaltat de cereri din partea persoanelor cu insomnii. Rachel Salas, unul dintre neurologii echipei, spune că a crezut inițial că această creștere a tulburărilor de somn a fost doar rezultatul stărilor de anxietate care vin odată cu o criză globală devastatoare: problemele de sănătate, impactul economic și izolarea. Potrivit British Sleep Society, aproximativ trei sferturi dintre persoanele din Marea Britanie au avut o schimbare a obiceiului de somn în timpul pandemiei și mai puțin de jumătate au un somn odihnitor.

În ultimele luni însă, Salas a văzut un tipar mai curios. Somnul multor oameni continuă să fie perturbat de anxietăți pandemice previzibile. Dar simptome mai derutante au apărut în mod special la persoanele care și-au revenit după COVID-19. „Vedem recomandări de la medici, deoarece boala în sine afectează sistemul nervos”, spune ea. „După vindecare, oamenii raportează schimbări de atenție, dureri de cap, ceață cerebrală, slăbiciune musculară și, cel mai adesea, insomnie. Mulți nu par îngrijorați sau preocupați cu privire la pandemie – cel puțin nu într-un grad care ar putea explica incapacitatea de a dormi. Mai degrabă, face parte uneori din ceea ce comunitatea medicală a început să numească „COVID pe termen lung”, în care simptomele persistă la nesfârșit. În ceea ce privește tulburările de somn, Salas își face griji: „Cred că este doar începutul efectelor pe termen lung, pe care le vom vedea în anii următori”.

Colegul său, Arun Venkatesan, a încercat să-și dea seama cum un virus ar putea provoca insomnie. Se concentrează în mod specific asupra bolilor autoimune și inflamatorii care afectează sistemul nervos. Inițial, spune Venkatesan, presupunerea obișnuită în rândul medicilor a fost că multe simptome post-COVID-19 s-au datorat unei reacții autoimune – un atac greșit și țintit asupra celulelor din propriul corp. Acest lucru poate apărea în sistemul nervos după infecții cu diverse virusuri, cu modele previzibile, cum ar fi sindromul Guillain-Barré. În zilele de dup[ infectare, pe măsură ce anticorpii noi atacă greșit nervii, slăbiciunea și amorțeala se răspândesc. Oricât de descumpănitor ar fi, acest tip de model este cel puțin identificabil și previzibil; medicii pot spune pacienților cu ce au de-a face și la ce să se aștepte.

În contrast, modelele post-COVID-19 sunt sporadice, nu în mod clar autoimune, spune Venkatesan. Simptomele pot apărea chiar și după un caz ușor de COVID-19 și perioada variază. „Am văzut un număr de pacienți care nici măcar nu au fost spitalizați și s-au simțit bine câteva săptămâni, înainte de a se agrava”, spune Venkatesan. Și descoperirile nu se limitează la creier. La Universitatea Northwestern, radiologul Swati Deshmukh a observat un flux constant de cazuri în care oamenii se confruntă cu leziuni ale nervilor în tot corpul. Ea a căutat dovezi că virusul în sine ar putea ucide celulele nervoase. Se știe că virusul hepatitei C și herpesul o fac, iar în urma autopsiilor s-au descoperit urme ale SARS-CoV-2 în interiorul nervilor creierului.

Deși ciclurile de somn pot fi perturbate și deteriorate de procesul inflamator postinfecțios, radiologii și neurologii nu văd nicio dovadă că acest lucru este ireversibil. Iar printre modalitățile care ar putea să inverseze tendința există măsuri de bază, cum ar fi somnul însuși.

O funcție centrală a somnului este menținerea unor canale adecvate de comunicare celulară în creier. Somnul este uneori privit ca un fel de proces de curățare antiinflamator; elimină deșeurile care se acumulează în timpul unei zile. Fără somn, aceste produse secundare se acumulează și afectează comunicarea (așa cum pare să se întâmple la unele persoane cu encefalomielită post-COVID-19). „În primele etape ale COVID-19, te simți extrem de obosit”, spune Michelle Miller, profesor de medicină la Universitatea din Warwick din Marea Britanie. În esență, corpul tău îți spune că are nevoie de somn. Dar pe măsură ce infectarea continuă, spune Miller, oamenii constată că adesea nu pot dormi și problemele de comunicare se complică.

Prin urmare, scopul este să ieși din acest ciclu sau să îl previi cu totul. Aici, beneficiile somnului se extind asupra întregului corp. „Somnul este important pentru a menține funcția imunitară eficientă și, de asemenea, ajută la reglarea metabolismului, inclusiv nivelul de glucoză și mecanismele care controlează pofta de mâncare și creșterea în greutate”, spune Miller. Toți acești factori afectează direct COVID-19, deoarece factorii de risc pentru cazurile severe includ diabetul, obezitatea și apneea de somn. Chiar și pe termen scurt, un somn suficient de profund și lent îți va optimiza metabolismul și îți va oferi o pregătire maximă pentru boli.

Toate acestea ne conduc la întrebarea de bază: una dintre cele mai flagrante omisiuni din ghidurile de sănătate publică de astăzi nu ar fi aceea de le spune oamenilor să doarmă mai mult?

Singurul sfat de sănătate, mai banal decât spălarea mâinilor, este să dormi mai mult. Somnul ne întărește și ne pregătește pentru o anumită criză, dar mai ales când zilele sunt scurte și reci, iar oamenii nu mai au nimic de făcut pentru a prinde forțe și a se proteja. Zilele monotone pot aduce oamenii în depresie, abuz de alcool și tot felul de probleme de sănătate. Sfatul standard pentru o pandemie poate fi să porți mască, să păstrezi distanța și să dormi.

Sursa: The Atlantic