Prevenție| „Trebuie să considerăm măștile ca pe chiloți: nu le împrumutăm și le schimbăm atunci când sunt murdare”

Multe state din Europa au decis să impună purtarea măștilor în spații publice exterioare. Multe dintre aceste locuri sunt prea aglomerate pentru a permite distanțarea fizică.

Înmulțirea acestor măsuri se explică prin faptul că masca este o protecție relativ ieftină pentru a limita contaminarea.

Transmiterea prin contact strâns e dovedită

De la începutul epidemiei a fost acceptat faptul că SARS-CoV-2 se transmite în principal prin particule de salivă eliberate din gură sau nas atunci când persoana infectată vorbește, tușește sau strănută. Dar majoritatea acestor picături cad destul de repede la sol, datorită mărimii și masei lor. Drept urmare, oamenii de știință au estimat inițial că majoritatea infectărilor se produc în cazul unui contact strâns. A fost adesea amintită o interacțiune de „mai mult de cincisprezece minute, la mai puțin de un metru”.

Alertă pentru micropicăturile din aer

Într-o scrisoare deschisă publicată pe 6 iulie în revista Clinical Infectious Diseases, 239 de cercetători din 32 de țări au solicitat autorităților de sănătate la nivel mondial să recunoască potențialul de transmitere a virusului prin intermediul micropicăturilor, de dimensiuni atât de mici încât sunt capabile să rămâna suspendate în aer câteva ore și ating distanțe de câteva zeci de metri. „Există toate motivele pentru a crede că SARS-CoV-2 se comportă în mod similar [cu virusurile gripale sau SARS], iar transmiterea prin micropicaturi aeriene este un mod important de contaminare”, scriu autorii care cred că „trasmiterea pe cale aeriană este singura explicație plauzibilă pentru mai multe evenimente „super-propagatoare”.

„Suntem practic la același nivel de certitudine ca și pentru contaminarea prin contact strâns”, explică Jean-François Doussin. Nu avem un număr mare de cazuri documentate, ci un număr de cazuri în care există o suspiciune foarte puternică de transmitere prin aerosoli.

A doua zi după ce a fost publicată scrisoarea deschisă, Organizația Mondială a Sănătății (OMS), vizată parțial de cercetători din cauza scepticismului pe care până atunci îl afișase cu privire la contaminările aeriene, a recunoscut că „apar dovezi în acest domeniu ”, concluzionând:

„Trebuie să fim deschiși la această posibilitate și să înțelegem implicațiile acesteia asupra modului de transmisie și a precauțiilor care trebuie luate.”.

Puține date despre contaminarea în aer liber

Contaminarea într-un mediu exterior este a priori mult mai rară decât în ​​interior, deoarece densitatea umană este în general mai mică. De asemenea, virusurile se confruntă cu elemente naturale: vântul sau briza le dispersează, iar razele ultraviolete distrug destul de eficient particulele virale. „Cu vântul, particula fină va călători departe, dar, parcurgând această distanță, devine diluată”, potrivit lui Jean-François Doussin, care face o paralelă cu un fenomen mai vizibil, fumul de țigară: cu cât fumul călătoreste departe, cu atât mai mult se va disipa și va deveni inodor.

Nu există date despre contaminarea în aer liber, cu excepția unui studiu chinezesc în curs de prepublicare. Din 318 focare identificate între ianuarie și februarie 2020 în 120 de orașe din China, doar unul a inclus un mediu extern. Relevanța acestor date ar trebui totuși să fie reconfirmată, din cauza lipsei de activitate turistică în afara acestei perioade.

Adunările riscante și principiul precauției

Multe locuri publice în aer liber pot oferi condiții de ventilație insuficiente, au o densitate umană ridicată și un trafic lent sau chiar stagnant. Acesta poate fi cazul pentru străzile comerciale înguste și dens frecventate în sezonul turistic, spectacole în aer liber. În acest tip de cadru, în care multe persoane vorbesc sau strigă, contaminarea este posibilă, chiar și în aer liber.

În astfel de condiții și în așteptarea unor răspunsuri științifice suplimentare, purtarea unei măști, aplicată ca principiu de precauție, constituie o protecție eficientă, potrivit numeroaselor studii. „Trebuie să considerăm măștile ca pe chiloți: nu le împrumutăm și le schimbăm atunci când sunt murdare, recomandă cercetatorul Jean-François Doussin, profesor la Universitatea Paris-Est Créteil și la Laboratorul Interuniversitar de Sisteme Atmosferice. „Dificultatea constă în adoptarea atitudinilor potrivite pentru a aduce această epidemie istorică la un nivel mult mai scăzut.”.