Ipoteza potrivit căreia virusul a pornit din laboratorul din Wuhan ia amploare. „Au tehnicile necesare pentru a face asta”

Mai mulți oameni de știință francezi consideră că ipoteza unui virus care a scăpat dintr-un laborator nu poate fi complet respinsă atunci când se pune întrebarea despre originea Covid-19. La microfonul postului de radio Europei 1, unul dintre ei vorbește despre riscurile asociate cu manipularea tulpinilor virale.

De la începutul pandemiei Covid-19, rămân multe întrebări nelămurite cu privire la originea noului coronavirus. După teza transmiterii către oameni de către pangolin sau lilieci, cea a virusului evadat dintr-un laborator a fost, de asemenea, evocată. Cinci oameni de știință francezi cred totuși într-un articol publicat de revista Médecine / Science că această ultimă teză rămâne probabilă, fără a cădea în conspirație.

Respinsă de mult de comunitatea științifică, ipoteza implicării umane în aparitia noului coronavirus reapare. Într-un articol publicat în jurnalul CNRS din 27 octombrie, virusologul francez Étienne Decroly crede că nu ar trebui exclusă ipoteza unei scurgeri din laborator.

În cotidianul Le Parisien, el reamintește că „principala ipoteză este că ar fi un virus natural care a pornit de la lilieci”, dar „ipoteza unui virus care ar fi „scăpat din greșeală din laborator nu poate fi exclusă până în prezent”.

„Întrucât nu a fost demonstrată până în prezent nicio epidemie legată de transmiterea directă de la lilieci la oameni, se crede că transmiterea către oameni trebuie să aibă loc printr-o specie gazdă intermediară, în care virusurile pot evolua și apoi să fie selectați în forme susceptibile de a infecta celulele umane”, explică el în articolul CNRS. Cu toate acestea, această gazdă sau animal intermediar nu a fost încă găsit.

În ipoteza susținută de Étienne Decroly, SARS-CoV-2 „provine dintr-un virus de la lilieci, izolat de oamenii de știință în timpul colectărilor de probe. Ar fi putut fi cultivat într-un laborator, pe celule sau animale, pentru a înțelege modul în care acest virus este capabil să treacă bariera speciei”, explică el. Laboratorul de virologie din Wuhan, orașul din care a pornit pandemia, are tehnici pentru a lucra la acest subiect. Nu ar fi vorba despre construirea unei arme biologice, ci despre cercetări menite să înțeleagă mai bine cum funcționează acest virus”.

Eroare de manipulare?

„Unele tehnici utilizate constau în cultivarea virusurilor, altele în manipularea acestora pentru a construi viruși himerici care traversează mai ușor bariera speciei”, explică Etienne Decroly pentru Franceinfo. Acest tip de manipulare ridică întrebarea dacă nu a existat posibilitatea de a scăpa dintr-un laborator o probă care ar fi fost colectată de la animale sălbatice sau care ar fi fost supusă acestui proces”.

O echipă a institutului, specializată în lilieci și coronavirusurile lor, a demonstrat într-un studiu publicat în Nature, în februarie, că genomul SARS-CoV-2 era identic în proporție de 96% cu secvența genetică a unui virus identificat la un liliac, deținut de laboratorul în cauză.

O coincidență suficient de puternică pentru a-i face pe mulți oameni de știință să se întrebe: „Există un laborator de virologie în Wuhan. Și, exista acolo specialiști în virusurile liliecilor. Este o coincidență sau o este ceva care stârnește pe bună dreptate îngrijorare?”, a spus Alexandre Hassanin, intervievat de Franceinfo.

Pentru a valida această ipoteză, ar fi necesar să „colectăm mai multe eșantioane de la specii sălbatice sau domestice”, adaugă Etienne Decroly la Le Parisien. „Analize bioinformatice extinse ar putea dezvălui în cele din urmă dacă este vorba despre manipulare genetică, dar până în prezent nicio analiză nu a furnizat dovezi concludente”.

Îndoielile cercetătorilor sunt alimentate de vidul de informații și opacitate. „Există o mulțime de studii despre boală, dar despre originea ei nu există prea multe informații. La 11 luni după începerea oficială a epidemiei, suntem obligați să punem întrebări”, notează Alexandre Hassanin. Etienne Decroly a mai spus că este „surprins că, în fața enormelor posibilități de secvențiere pe care le avem în prezent, nu am mai făcut progrese în această problemă de luni de zile”. Cu toate acestea, avertizează el, „cu cât trece mai mult timp, cu atât va fi mai dificil să identificăm această gazdă intermediară, deoarece virusul circulă acum la oameni și la specii de animale, cum ar fi nurca de crescătorie”.

OMS a întârziat ancheta

„Ne lipsesc date transparente cu privire la debutul acestei epidemii”, spune Alexandre Hassanin, unul dintre autorii studiului. „Toate genomurile importante pentru a înțelege originea epidemiei au fost secvențiate în China. Este important să găsim alte genomuri, cercetate de alte laboratoare, pentru a exclude definitiv această ipoteză a conspirației”, susține cercetătorul.

Cercetătorii de la Institutul de Virologie din Wuhan „au creat toate condițiile pentru a da naștere teoriilor conspirației”, este de părere Serge Morand, care se declară „foarte sceptic cu privire la faptul că misiunea OMS are acces la ceea ce exista în frigiderele și în caietele „laboratoarelor din Wuhan”.

De ce a durat atât de mult ca OMS să inițieze această investigație? întreabă Etienne Decroly. „Când vrem să găsim originea unei epidemii, este important să avem probe de la începutul acesteia, deoarece aceste probe ne permit să înțelegem direcția transferului. Când le obținem foarte târziu, ca în acest caz, în timp ce epidemia este deja răspândită la scară largă, este foarte dificil să se determine direcția transmisiei. Este ca și cum trimiți politia să ia amprente de la locul crimei la nouă luni după ce s-au petrecut faptele. E cam târziu”.

Sursa: L’Express