„În America, obsesia rasială ascunde o problemă mai mare”

Peter Moskos, profesor universitar din New York, este șocat de cazul George Floyd și spune că există „o falsă imagine în America, potrivit căreia polițiștii ucid doar persoane de culoare”.

Fost ofițer de poliție din Baltimore și profesor la Colegiul de Justiție Criminalistică John Jay, academicianul din New York a fost foarte șocat de cazul Floyd dar avertizează cu privire la „tabu-urile” dezbaterii despre violența poliției care maschează problemele enorme ale violenței și sărăciei din ghetouri.

Interviul acordat pentru Le Figaro:

LE FIGARO: Sunteți fost polițist și specialist universitar în probleme de poliție. Care a fost reacția dvs. când ați văzut videoclipul în care Derek Chauvin a ținut genunchiul pe gâtul lui George Floyd timp de opt minute, până i-a provocat moartea?

Peter MOSKOS: A fost foarte greu de urmărit. Prima mea reacție, de obicei, când urmăresc acest tip de videoclip, este să mă uit din punct de vedere al polițistului pentru că, de multe ori, chiar și în cazuri controversate, îmi pot spune: OK, polițistul a făcut asta pentru că a considerat că… Dar comportamentul acestui ofițer de poliție nu avea niciun sens. M-am gândit: ce face acest nemernic? Nu numai că m-a deranjat, m-a enervat.

Cel mai surprinzător este că politistul nu pare să acționeze într-un moment de furie, ci ca și cum ar crede că acest comportament este normal. Șocant este și comportamentul colegilor săi, total pasiv!

Doi dintre colegii săi erau tineri ofițeri de poliție care abia absolviseră Academia de Poliție, o situație uimitoare, deoarece este foarte neobișnuit să ai doi stagiari într-o echipă. Erau pe stradă de doar trei zile, nu puteau să spună nimic, pentru că acest ofițer de poliție era superiorul lor, responsabil de instruirea lor. Nu erau într-o relație de egalitate. Al patrulea polițist prezent rămâne un învăluit în mister, deoarece nu a fost oferite informații cu privire la el. Dar mă preocupă Derek Chauvin, îngenunchiat pe gâtul bărbatului pe care îl arestează, pentru că majoritatea polițiștilor sunt instruiți în academiile de poliție să nu folosească această practică. Faptul că Departamentul de Poliție Minneapolis i-a permis, dezvăluie o problemă reală în conducere.

Vedeți aici manifestarea unui comportament rasist?

În acest caz, da, cred că este, deoarece este greu de imaginat că un astfel de lucru i s-ar fi putut întâmpla unui bărbat alb. Dar nu știu! Există o falsă imagine în America că poliția ucide doar oameni de culoare. Este total greșit! Există o mulțime de situatii în care poliția împușcă oameni albi, dar asta nu apare în presă. Drept urmare, oamenii văd doar polițiști care rănesc oameni negri și consideră că poliția alege doar oameni negri.

După moartea lui George Floyd, poliția americană este acuzată că este „sistemic rasistă”. Sunteti de acord?

America are probleme rasiale, dar este ciudat că le descoperim doar atunci când apar la nivelul poliției. Poliția reflectă societatea americană și toate problemele care există în America sunt vizibile într-un departament de poliție.

Pentru mine, această idee a rasismului sistemic face aluzie la trecutul care se perpetuează de generații, dar astăzi exprimă mai presus de toate disparitățile socio-economice care persistă între albi și negri. Poliția nu poate acționa în unele cartiere din Baltimore-Est la fel cum ar face-o într-un cartier bogat și prosper. Prin urmare, este evident că va exista o atitudine diferită a poliției în aceste două lumi și că această situație poate întări anumite prejudecăți rasiale.

În general, este greșit să vorbim despre poliția Statelor Unite în ansamblu, pentru că sunt departamente extrem de descentralizate și diverse. Avem aproximativ 17.000 de departamente de poliție în Statele Unite. Este o doză de ironie când vedem manifestanții albi din New York cum le strigă polițiștilor de culoare că sunt rasiști – negrii fiind majoritari în poliția din New York – și toate acestea din cauza a ceea ce s-a întâmplat în Minnesota!

Am ajuns să-i acuzăm pe polițiștii de culoare de rasism!

Acest lucru vă surprinde pentru că utilizați o definiție clasică a rasismului si eu cred că este definiția corectă. Dar în America, deoarece instituția în sine este considerată rasistă, polițiștii de culoare sunt implicit acuzați de rasism împotriva celor cu aceeași culoare a pielii.

Dumneavoastră credeți că ne confruntăm mai degrabă cu o problemă profundă a inegalităților moștenite dintr-un trecut rasist. Spuneți că dacă poliția ucide proporțional mai mulți negri, este mai ales pentru că se confruntă cu mai multă violență în cartierele defavorizate.

Da, dar aici, în America, nu aveti dreptul să vorbiți despre disparitățile rasiale uriașe în materie de crime violente. Dacă nu aveți voie să vorbiți despre asta, nu înțelegeți de ce poliția interacționează atât de des cu comunitatea de culoare.

Un motiv este că există mai multe infracțiuni în această comunitate. Multe dintre probleme sunt probleme de clasă, dar în America, nu vorbim despre clasă. Suntem total obsedați de problema rasială pentru că este o rană profundă. Ar trebui să vedem, de asemenea, problemele economice.

Nu mă înțelegeți greșit, problema rasială rămâne importantă. Dar ignorând ceilalți factori, adesea o înțelegem greșit. Puțini oameni știu, de exemplu, că orașele în care poliția ucide cea mai mare parte a oamenilor sunt, în general, orașele cu cel mai mic procent de negri, iar acestea sunt toate orașele situate în vestul țării, cum ar fi Albuquerque sau Oklahoma City. Poliția americană ucide acolo mulți albi și hispanici, dar nimeni nu știe asta. Pe de altă parte, la New York, poliția face o treabă grozavă și ucide foarte puține persoane.

Există o mulțime de situații în care poliția împușcă oameni albi, dar asta nu apare în presă

La New York, a fost cazul lui Eric Garner, de asemenea sufocat.

Da, dar circumstanțele au fost foarte diferite, iar acțiunea polițiștilor a fost mai corecta decât în cazul Floyd. Trebuie să înțelegeți că poliția nu va fi niciodată perfectă și că vor avea loc greșeli. Dacă cerem perfecțiune, ne vom simți înșelați pentru că este imposibil și va pune o presiune atât de mare încât polițiștii nu vor mai merge în cartiere pentru a apăra populația. Este important să ne uităm la imaginea de ansamblu și să recunoaștem că în New York este mult mai bine.

Ce ați învățat în Baltimore despre realitatea relațiilor poliție-minorități?

Sărăcia din pătura de jos a societății este devastatoare. Este, într-adevăr, ceva în neregulă. Există o cultură diferită în aceste cartiere, o cultură de ghetou. În America, nu as avea voie să folosesc aceste cuvinte și, dacă ați fi un reporter american, nu aș spune acest lucru. Este un subiect tabu. Dar asta este realitatea.

Care este această cultură de ghetou?

Este o cultură care glorifică căștigul imediat și violența. Academicianul american Elijah Anderson, care cercetează aceste probleme, face distincția între cultura de stradă și cultura decentă și arată modul în care acestea coexistă.

Dar cultura ghetoului este acolo, este cea a dealerilor care ocupă colțurile străzilor, o cultură sexistă și homofobă. Femeile se ocupă și ele adesea cu traficul de droguri, au copii care cresc fără tată, în mizerie. Nu există nicio speranță. Am fost în mahalalele din Nairobi, dar aș prefera să trăiesc acolo decât în ​​ghetourile din Baltimore, pentru că acolo există solidaritate familială. În timp ce în zonele noastre cele mai sărace avem combinația de sărăcie, droguri și violență, fără părinți pe care să se bazeze.

Am sentimentul că invocăm rasismul sistemic pentru că nu vrem să ne confruntăm cu aceste probleme fundamentale. Acuzăm istoria și pe bună dreptate. Dar ce să facem acum? Și cum putem explica, dacă este vorba doar de rasism, că imigranții din Africa se descurcă bine? Nu este doar o problemă rasială. În Baltimore-Est, unde patrulam ca polițist, 10% dintre bărbați sunt asasinați! Cum putem avea o societate care funcționează normal cu un astfel de nivel al violenței? Când mi se spune că poliția este problema, îmi dau ochii peste cap și spun: Nu! Este o problemă mult mai mare.