Covid-19| Eradicăm epidemia sau „trăim cu virusul”? Europa merge spre a doua variantă

În întreaga lume se observă o revenire a epidemiei și odată cu terminarea vacantelor, guvernele sunt sub presiune pentru a împiedica creșterea cazurilor care să conducă la situații de supraaglomerare a spitalelor și penurie de echipament. Până în prezent, peste 805.000 de oameni au murit din cauza coronavirusului în întreaga lume.

Majoritatea țărilor se confruntă cu această revenire, dar abordările autorităților sunt cu totul diferite. Motivul? Politica de sănătate publică. Unii optează pentru risc zero, alții pentru acceptarea unui anumit prag de risc. Europa pare să se îndrepte spre a doua variantă.

Reapariția coronavirusului

În toată lumea observăm ceea ce unii experți numesc „al doilea val”. În Italia, pragul de 1.000 de cazuri pe zi a fost depășit sâmbătă. În Franța, au fost descoperite aproape 4.500 de cazuri noi de coronavirus în 24 de ore. Cifre care sunt din ce în ce mai aproape de cele din primăvară. Aceeași situație în Germania, unde cancelarul a refuzat relaxări suplimentare ale măsurilor. În Spania, „lucrurile nu merg bine”, a spus Fernando Simon, ministrul Sănătății.

Această reapariție a epidemiei este observată și în Asia. Coreea de Sud, spre exemplu, a raportat mai multe focare.

Drept urmare, autoritățile iau măsuri pentru a încerca să opreasca răspândirea virusului. Purtarea obligatorie a unei măști în locuri publice, testarea și monitorizarea cetățenilor, închiderea cluburilor de noapte sau chiar interzicerea fumatului în spațiile publice, dacă distanța socială nu poate fi respectată (în Spania).

Un virus, mai multe abordări

Dar nu toate guvernele par să adopte aceeași strategie împotriva coronavirusului. „Există guverne care doresc să reducă riscul cu orice preț și sunt cei care acceptă un nivel al riscului”, explică profesorul de sănătate publică din Belgia, Yves Coppieters.

Unele guverne vor tinde să adopte măsuri mai stricte, altele să accepte o răspândire „relativă” a virusului în rândul populației. OMS a anunțat în urmă cu câteva zile că epidemia ar putea fi eradicată în aproximativ doi ani.

Astfel, pentru unele guverne, va fi necesar să se găsească o modalitate de a „trăi cu virusul”, după cum spun autoritățile . „Totul depinde de politica de sănătate a țării. Dacă se dorește un risc care se apropie de zero (cum ar fi cazul Coreei de Sud), trebuie să se testeze mult mai mult și să fie mai stricți cu regulile de izolare și carantină. Trebuie definit un risc de bază pentru săptămânile și lunile următoare. Este, fără îndoială, ceea ce ar trebui să se întâmple în Europa”, indică Yves Copppieters.

Virusul nu va dispărea

Potrivit epidemiologul belgian, aceasta este strategia pe care trebuie să mergem. Iar definirea unui prag de risc nu pare neapărat o idee proastă, „trebuie să acceptam un anumit nivel de risc, deoarece virusul nu va dispărea în următoarele luni”, spune el.

Astfel, „trebuie să definim un nivel de risc, iar acest risc îl avem și pentru alte boli infecțioase și chiar pentru boli cronice, deoarece cu toții avem comportamente riscante, în ceea ce privește fumatul, poluarea etc. Este un risc pe care îl acceptăm pentru o mulțime de patologii”.

 Definirea pragului de risc

Astfel, s-ar părea că în Europa oamenii apelează mai mult la această opțiune de a accepta un anumit prag de risc.

Prin urmare, rămâne să „definiți acest risc și să găsiți un consens cu populația și profesioniștii din domeniul sănătății și să monitorizați acest nivel de risc”, susține Yves Coppieters. El a adăugat: „Dacă acest lucru duce la spitalizări și decese, atunci trebuie să creștem măsurile de protecție”.

 Un paradox

Deocamdată în Europa „epidemia crește în transmitere, nu în severitate. Probabil pentru că populațiile cu risc continuă să se protejeze foarte bine, dar e posibil și ca virusul să provoace mai puține complicații. Acest lucru îl observăm în mai multe țări europene”.

O situație paradoxală, potrivit epidemiologului, pentru ca „avem o transmisie din ce în ce mai mare dar situațiile grave s-au stabilizat”.