Ce alte vaccinuri anti-Covid vor fi disponibile, în afară de cele ARN-m produse de Pfizer și Moderna

În prezent, serurile folosite în campania europeană de vaccinare sunt cele bazate pe tehnologia ARN mesager, produse de Pfizer/BioNTech și Moderna. Dar nu sunt singurele dezvoltate, chiar dacă par să câștige încrederea mai multor țări. Iată care sunt celelalte companii producătoare și pe ce tehnologii se bazează.

Vaccinuri „tradiționale”, bazate pe virusuri inactivate: Sinopharm, Pasteur

Cea mai veche tehnologie folosită în producerea vaccinurilor – provine din descoperirile lui Louis Pasteur din secolul al XIX-lea. Implică inactivarea unui virus, făcându-l neagresiv, apoi inocularea acestuia pentru a provoca un răspuns imun și a produce anticorpi care vor recunoaște ulterior virusul. Este tehnica aleasă de grupul chinez Sinopharm, care a dezvoltat un vaccin aflat în a doua fază de testare pe oameni. Mai multe țări, precum Maroc, Egipt sau Serbia, l-au autorizat deja.

Problemă: lipsește transparența, crede imunologul Muriel Moser: „Datele nu au fost publicate, iar când a fost testat în Brazilia, eficacitatea a fost de 50%, mai mică decât ceea ce se promitea…”

O altă problemă: „Producția durează mult, de la șase luni la un an, iar dozele trebuie transportate la temperatură scăzută, iar lanțul de frig trebuie respectat cu strictețe”, explică Bruno Pitard, cercetător CNRS din Franța.

Institutul Pasteur a întreprins două proiecte de vaccinare bazate pe un virus inactivat, în parteneriat cu grupul american Merck. Dar a anunțat luni abandonarea cercetării, testele nefiind concludente. Vaccinul părea a fi bine tolerat, dar a generat un răspuns imun mai scăzut decât cele observate după infectarea naturală și cele raportate de alte vaccinuri.

Vaccinuri cu adenovirus: Sputnik V, AstraZeneca

Folosesc ca vector un virus care nu are genă reproductivă, așa că nu poate infecta organismul. Sunt adenovirusurile acute ale bolii respiratorii. Este cazul vaccinului rusesc Sputnik V, care utilizează adenovirusuri umane.

Rusia a reușit să se proclame ca fiind prima țară care a dezvoltat un vaccin împotriva Covid-19, mișcare care i-a adus critici din partea autorităților medicale din întreaga lume, considerând decizia prematură și observând, ca și în China, absența publicatiilor științifice . „Să așteptăm și să vedem rezultatele publicate”, notează Muriel Moser.

În decembrie, însă, 50 de țări comandaseră deja doze de vaccin Sputnik, inclusiv Israel, Argentina, India, Egipt, Mexic și Ungaria, singura țară UE în acest caz. Costul vaccinului se situează sub 10 dolari, ceea ce îl face deosebit de accesibil în comparație cu vaccinurile altor producători.

Vaccinul britanic dezvoltat de AstraZeneca, în parteneriat cu Universitatea din Oxford, se bazează tot pe tehnologia adenovirusului, dar folosește unul care infectează cimpanzeii. Grupul anunță un vaccin cu o eficacitate de aproximativ 60 % până la 70%, chiar dacă s-a constatat că această rată a crescut la 90% când s-a administrat un dozaj diferit. Firma a anunțat deja o reducere a livrărilor cu 60%, în Uniunea Europeană, din cauza problemelor din procesul de producție. Vaccinul este deja administrat în Marea Britanie.

Vaccinul cu vector viral: Johnson & Johnson

Este o tehnologie care seamănă cu cea a ARN-ului mesager. Un virus modificat acționează ca un vector pentru a transporta secvența genetică care codifică proteinele și permite corpului să le producă. Pentru moment, principalul producător al acestui tip de vaccin este grupul american Johnson & Johnson.

Compania ar trebui să solicite o autorizație europeană de introducere pe piață în februarie, pentru livrare probabilă în aprilie. Dar în Statele Unite, Johnson & Johnson a anunțat deja că va exista o întârziere a livrărilor și că nu vor exista suficiente doze.

Vaccinuri pe bază de proteine ​​virale: Sanofi-GSK, Novavax

Vaccinurile sunt fabricate cu proteina virală S, pentru „spike” (vârfuri de pe suprafața virusului), izolată și injectată, astfel încât anticorpii să poată reacționa. „Proteina S ajută virusul să pătrundă în celulele noastre, ca o cheie într-o încuietoare”, explică Muriel Moser, imunolog. O strategie bazată pe răspunsul natural al pacienților care se recuperează după infectarea naturală cu Covid-19: ei prezintă un răspuns eficient al anticorpilor și celulelor numite limfocite împotriva acestei proteine.

Grupurile farmaceutice Sanofi și GSK lucrează la acest tip de vaccin, iar Uniunea Europeană așteaptă dozele în primul trimestru al anului 2021. Sanofi a fost responsabil pentru izolarea proteinei, iar GSK pentru adăugarea unui adjuvant, ceea ce a făcut posibilă contrabalansarea unei doze relativ mici de antigen, pentru a produce cât mai multe doze.

Dar cercetările se opresc: în decembrie, în timp ce vaccinul era încă în faza a II-a de testare, Sanofi a anunțat că va întârzia. Răspunsul imun a fost satisfăcător la persoanele cu vârste cuprinse între 18 și 49 de ani, dar nivelul anticorpilor a fost prea scăzut la persoanele peste 50 de ani. Prin urmare, faza a III-a nu a fost lansată. „Vestea bună este că, pentru persoanele mai tinere, există un răspuns similar cu cel obținut prin infectare naturală”, spune Muriel Moser, deși observă că nu se face nicio mențiune asupra cantității. „Oamenii care au fost bolnavi nu au întotdeauna niveluri foarte mari de anticorpi. Ar trebui să ne așteptăm ca vaccinul să fie mai bun decât virusul”.

Dar de unde vine această problemă? Sanofi spune că acest lucru se datorează concentrației scăzute de antigeni. „Au observat că cele mai bune rezultate ale fazelor I și II au fost obținute cu cea mai mare doză de antigen”, spune Muriel Moser. Sanofi și GSK anunță că lucrează la o „formulă îmbunătățită a antigenului” într-un studiu de fază II, programat să înceapă în februarie 2021. Vaccinul nu va fi gata până la sfârșitul anului, însă. Singura problemă: o concentrație mai mare de antigeni va însemna mai puține doze disponibile…

Cealaltă mare companie care folosește proteina virală este Novavax. Laboratorul american a dezvoltat un vaccin pe bază de proteine ​​recombinante (tehnologie deja utilizată în special pentru vaccinurile antigripale), care a început testele de fază III. Discuțiile cu Uniunea Europeană au început în decembrie, cu un proiect de comandă pentru 100 de milioane de doze, dar care nu a fost încă finalizat. Compania caută să recruteze 30.000 de oameni în Statele Unite și Mexic pentru a continua producția.

Care sunt diferențele între vaccinarea cu proteine spike ​​și cea cu ARN mesager? Vaccinul pe bază de proteine ​​stimulează doar producerea de anticorpi, dar nu și cea a limfocitelor T, care ucid celulele infectate. „Ambele răspunsuri imune sunt importante”, menționează Muriel Moser. „În teorie, ARN-ul mesager ar trebui să funcționeze mai bine”.