Covid-19| „Virusul va fi mai virulent și mai contagios în timpul iernii”, afirmă epidemiologul Antoine Flahault

Epidemiolog și profesor de sănătate publică la Universitatea din Geneva, Antoine Flahault conduce Institutul pentru Sănătate Globală. Analizează dinamica epidemiei din întreaga lume și a răspuns întrebărilor jurnaliștilor de la Le Figaro.

LE FIGARO: Primul val s-a încheiat la nivel global?

Antoine FLAHAULT: Nu, este încă în curs în toată America Latină, care are un număr foarte mare de cazuri și mortalitate mare. Este în scădere în Statele Unite, cu variații în funcție de state: o zonă platou în California, în declin mai accentuat în Florida sau Texas. De asemenea, India se confruntă cu primul val încă și rămâne la un nivel foarte ridicat. Cu toate acestea, epidemia este încheiată în New York, Canada și Europa de Vest. Cât despre Israel și Australia, ei au luat deja contact cu un al doilea episod epidemic. Ambele țări au răspuns cu severitate, iar Australia a reușit să îl controleze izolând un întreg oraș de 5 milioane de oameni, Melbourne.

Ce putem deduce acum, la sfârșitul verii?

În timp ce mortalitatea a rămas foarte scăzută în Europa de Vest, țări precum Africa de Sud, Argentina, Brazilia sau Chile au cunoscut un val de iarnă foarte agresiv. Acest lucru confirmă componenta sezonieră puternică a acestui virus, care s-a manifestat în Europa și în timpul verii, dar cu puține spitalizări și decese. Prin urmare, există toate motivele să credem că va exista o reluare puternică la iarnă. Ne vom regăsi sub presiunea unui virus care pare mai virulent și mai contagios iarna.

Faptul că am fost foarte afectați de primul val ar putea reprezenta un avantaj?

Este adevărat că virusul a lovit în mod diferit. Ne putem imagina că regiunile mai puțin afectate la începutul epidemiei vor fi mai expuse riscurilor. În Australia, valul de vară a lovit Sydney, în timp ce revenirea a avut loc la Melbourne. Dar în acest moment este doar o ipoteză.

Oamenii de știință nu sunt de acord cu pragul necesar pentru dobândirea imunității colective. Este de 60 până la 70%, pe modelul gripei? Sau, având în vedere eterogenitatea acestui virus, 20 de procente din populație ar fi suficiente? Sunt implicate fenomene de imunitate încrucișată? Dezbaterea nu este soluționată. Personal, tind să favorizez prima ipoteză, deoarece au existat situații în care epidemia s-a răspândit pe scară largă. Fără îndoială, faptul că o mică parte a populației este imunizată va diminua puțin efectul unui al doilea val și va încetini evoluția acestuia, dar nu va fi suficient – după părerea mea – pentru a bloca epidemia.

În așteptarea unui vaccin, putem spera că o bună parte a populației va fi imunizată după această iarnă

Ce putem învăța din experiența altor țări din lume?

De exemplu, Japonia și Taiwanul au controlat cu succes virusul și totuși testează foarte puțin! De fapt, acestea au dezvoltat un răspuns foarte puternic, dar țintit împotriva grupurilor emergente și a riscului asociat cu super-contaminanții.

Poate că la un moment dat va fi necesar să se acorde prioritate contactelor pentru a fi găsite în grupuri mari, mai degrabă decât în ​​contaminările familiale. Germania a reacționat foarte bine la primul val. De asemenea, acum se aplică această politică de teste țintite. Poate acesta este un exemplu de urmat.

Ce este diferit la această epidemie?

Ne confruntăm cu una dintre pandemiile cu rată de mortalitate ridicată, cu vârstnici foarte afectați (comparabil cu Ebola pentru cei de peste 80 de ani), o variabilitate impresionantă a formelor clinice și o mare dificultate pentru state în a o controla. Este o epidemie de focar în acest moment, dar are potențialul de a se răspândi într-o întreagă comunitate, ca în Melbourne, unde o singură familie a răspândit virusul în toată țara. În așteptarea unui vaccin, putem spera că o bună parte a populației va fi imunizată după această iarnă și că puterea virusului de a se răspândi va fi limitată.