Covid-19| Cifrele care arată evoluția reală a epidemiei. Nu mai avansează cu aceeași forță ca în martie

Totul este foarte complicat și este dificil de relativizat. Și, evident, sunt multe date: cifrele de contaminare, cifrele de spitalizări, cifrele de pacienti la ATI, de decese. Vorbim despre rata de reproducere, timpul de dublare. Cum înțelegem aceste cifre?

Care sunt cifrele pe care trebuie să le urmărim?

Nu putem compara cifrele de contaminare de azi și cifrele de contaminare din luna martie (2020). Din ce motive? Deoarece în martie (2020), persoanele care au fost testate erau aproape în totalitate persoane care erau spitalizate, deci persoane în vârstă, cu factori puternici de comorbiditate și, prin urmare, persoane mai fragile.

Astăzi, rata testelor este mult mai mare deoarece se testeaza întreaga populație. Deci cele două cifre nu sunt comparabile. Nu se pot face comparații între luna martie și astăzi pentru că nu sunt aceleași grupuri testate și nu sunt aceleași circumstanțe epidemiologice.

Ceea ce putem compara, însă, este ceea ce se numește timpul de dublare: cât durează ca acest număr de cazuri să fie înmulțit cu doi. În martie, la apogeul crizei, timpul de dublare era de trei zile. Acum, în ultimele câteva săptămâni, am fost la o rată de dublare de aproximativ 15 zile. Asta nu înseamnă că nu ne aflăm într-o logică a progresiei exponențiale. Este o logică a progresiei exponențiale mult mai lungi. Adică epidemia nu avansează cu aceeași forță, cu aceeași viteză ca în martie.

Auzim adesea că există mai multe teste pozitive pentru că se fac mai multe teste. Ceea ce ar putea avea sens. Cu cât testăm mai mult, cu atât găsim mai multe cazuri. Acest lucru este parțial adevărat, parțial fals. Dacă privim comparativ cu luna iulie (2020), numărul testelor a fost dublat, în timp ce numărul cazurilor pozitive a fost de 12 ori mai mare. Din acest punct de vedere ne confruntăm cu creșterea numărului de cazuri și deci cu o evoluție a bolii.

Ce se schimbă în comparație cu martie 2020

Situația este într-adevăr destul de diferită în comparație cu luna martie. Primul lucru care s-a schimbat suntem noi. Comportamentul nostru s-a schimbat. Ne-am obișnuit să trăim cu virusul. Astăzi ne dăm seama că, de exemplu, cei mai fragili oameni, cei care au comorbidități, cei mai în vârstă, iau mult mai multe măsuri de precauție și sunt mult mai atenți, deci sunt contaminați într-un procent mai mic.

Tratamentul la ATI s-a îmbunătățit semnificativ. Se știe că, de exemplu, utilizarea corticosteroizilor reduce mortalitatea cu 20 până la 30%. Vedem, de asemenea, că din ce în ce mai mulți oameni sunt testați, vârsta contaminărilor a scăzut: cu cât este mai scăzută vârsta contaminărilor, cu atât este mai redusă rata mortalității.

Efectul de întârziere

8/10 zile, acestea sunt limitele modelizărilor. Modelele sunt în general destul de precise la 8/10 zile. Dincolo de asta, suntem complet orbi. De ce 8 sau 10 zile? Datorită efectului de întârziere, adică între contaminări, spitalizări, terapie intensivă și, în cele din urmă, decese.

Astăzi, supra-contaminarea pe care o vedem este consecința vacanțelor. În ceea ce privește ceea ce se întâmplă la începutul anului școlar, vom ști în 8/10 zile. Trebuie să fim atenti la acest efect de întârziere, există motive de îngrijorare, având în vedere numărul de contaminări.

Trebuie să acordăm o atenție deosebită gesturilor de prevenție. Purtarea unei măști poate reduce contaminarea cu 90%, deci poate funcționa.

Vaccinul gripal

Se spune că vaccinul antigripal ar putea ajuta la combaterea coronavirusului. Nu este adevărat.

Pe de altă parte, personalul medical se teme de o suprapunere a cazurilor de gripă cu cele de Covid și, prin urmare, o supraaglomerare a spitalelor. Va exista o campanie de vaccinare împotriva gripei pentru a fi evitat un efect combinat între gripă și Covid. Dar vaccinul antigripal nu protejează împotriva covidului. Nu poți fi imun la Covid pentru că ai luat gripă sau invers.

Sursa: France culture