Care este rata reală a mortalității cauzate de Covid-19. Scenariile alarmiste de la începutul pandemiei sunt eronate

Care este rata reală a mortalității cauzate de Covid-19. Scenariile alarmiste de la începutul pandemiei sunt eronate

De la începutul epidemiei, a fost dezbătută rata mortalității legată de infectarea cu SARS-CoV-2. Ca atare, avem impresia că am auzit totul: „Covidul ucide mult mai puțin decât gripa”, „Covidul ucide jumătate din pacienții spitalizați”, sau chiar „vom muri cu toții” sau pe aproape…

Primăvara trecută era prea devreme pentru a fi siguri. Această boală necunoscută a lovit populația cu viteza fulgerului, cu teste incerte, în cantitate insuficientă, iar proporția pacienților infectați, dar asimptomatici, a fost imposibil de estimat. De atunci, studiile s-au înmulțit și evaluarea numărului de decese cauzate efectiv de Covid-19 se îmbunătățește zi de zi. Dacă, uneori, ai impresia că citești sau auzi cifre care se contrazic reciproc, este, probabil, pentru că nu sunt utilizate aceleași criterii în realizarea diferitelor studii. Iată o mică explicație în trei puncte pentru a avea în sfârșit o idee clară!

Din numărul total de persoane infectate, câte mor?

-> Aproximativ 1%

Acest procent corespunde numărului de decese comparat cu numărul de persoane infectate. Este denumită în mod obișnuit „rata mortalității”, dar ar trebui să fie numită „rata reală a letalității de caz” pentru a fi corect din punct de vedere științific. Rata efectivă a mortalității de caz, sau „rata fatalității infectării” (IFR), este numărul de decese cauzate de boală, raportat la numărul total estimat de persoane care au avut boala, nu doar cele diagnosticate. Este imposibil să testăm pe toată lumea și să numărăm cu precizie toate decesele legate de Covid, astfel încât aceste cifre pot fi obținute numai din modele. Pentru a stabili IFR la 1%, echipa de cercetători de la Imperial College London s-a bazat pe 175 de studii publicate în întreaga lume. În țările cu venituri mari, oamenii de știință plasează rata mortalității după infectarea cu SARS-CoV-2 la 1,15%, în timp ce în țările cu venituri mici este mai probabil să fie de aproximativ 0,23% . De ce o asemenea diferență? Una dintre ipotezele prezentate de cercetători se bazează pe tinerețea locuitorilor din țările mai puțin bogate.

Cum se schimbă riscul odată cu vârsta?

-> Se dubleaza la fiecare 8 ani

Toată lumea o știe acum: mortalitatea în cazul Covid este legată de vârstă. O persoană infectată nu prezintă același risc de deces dacă are 20 sau 80 de ani. Experții de la Imperial College din Londra au calculat că riscul de deces din cauza coronavirusului se dublează la fiecare 8 ani. Astfel, rata mortalității trece de la mai puțin de 0,1% la cei cu vârsta sub 40 de ani la mai mult de 5% la pacienții cu vârsta peste 80 de ani și chiar la 17% peste 90 de ani. Dar, „deși persoanele în vârstă prezintă un risc mai mare de a muri din cauza Covid-19, riscul la vârsta mijlocie este destul de ridicat. De exemplu, estimăm că aproximativ 1 din 260 de persoane cu vârste cuprinse între 50 și 55 de ani moare în urma infectării”, subliniază dr. Lucy Okell, coautor al studiului Imperial College.

Care este riscul de a muri pentru cei internați terapie intensivă?

-> 25%

Aceasta este rata mortalității observată la începutul lunii mai, într-un studiu efectuat pe 4.244 de pacienți cu forme severe, spitalizați la terapie intensivă, în Franța, Belgia și Elveția, între începutul și sfârșitul primului val, ca parte a Studiului Covid-ICU (Unitatea de terapie intensivă) publicat pe site-ul web al Societății Europene de Reanimare, care urmează să fie publicat în revista Intensive Care Medecine.

În detaliu, rata mortalității pacienților, la trei luni de la internarea în secția de terapie intensivă a fost în general de 31%. O rată mai bună decât cea observată în aceeași perioadă în New York și în studiul British Recovery (40%) sau în China (50%). Dar cea mai remarcabilă veste din studiul Covid-ICU este, fără îndoială, scăderea accentuată și rapidă a ratei mortalității între sfârșitul lunii februarie și începutul lunii mai, deoarece a scăzut de la 42 la 25%. Studiul oferă, de asemenea, un profil mai detaliat al pacienților internați în unitățile de terapie intensivă: vârsta medie de 63 de ani, 74% bărbați, 75% supraponderali (41% suferind de obezitate), 48% cu hipertensiune arterială, 28% fiind diabetici, în timp ce doar 4% erau fumători activi. Trebuie menționat, totuși, că 25% dintre pacienții supuși terapiei intensive în această perioadă aveau vârsta sub 54 de ani.

Sursa: Le Point

Dacă ti-a plăcut articolul urmărește SmartRadio pe Facebook