Băile Herculane: Un grup de tineri arhitecți încearcă să readucă la viață orașul termal care a fost cândva locul de relaxare al elitelor europene

Un grup de studenți și tineri arhitecți încearcă să readucă la viață orașul termal amplasat într-un defileu montan din sud-vestul României, care a fost cândva principalul loc de relaxare al elitelor europene.

Este vorba despre Băile Herculane, stațiune renumită pentru izvoarele sale naturale sulfuroase cu apă caldă, dezvoltate inițial de romani și mai târziu de regalitatea Imperiului Habsburgic.

După o vizită din 1852, împăratul austro-ungar Franz Joseph a spus despre Băile Herculane că este „cea mai frumoasă stațiune de pe continent”. După căderea comunismului în România însă, stațiunea istorică – inclusiv Băile Imperiale Austriece (Băile Neptun), care au fost cândva un punct de atracție pentru elite – a fost abandonată și a decăzut treptat, până la dezastrul de azi.

Oana Chirilă, un arhitect în vârstă de 26 de ani din Timișoara, a scris mai multe articole care evidențiază consternarea față de starea monumentului din secolul al XIX-lea.

A fost inspirată să înființeze un ONG alături de prietena și colegul arhitect Cristina Apostol. Împreună au lansat Proiectul Herculane, cu scopul ambițios de a salva complexul istoric termal.

Echipa de aproximativ 25 de voluntari este formată din studenți la arhitectură, tineri absolvenți, dezvoltatori web și alți pasionați. Până acum au strâns în jur de 75.000 de euro, dar estimează că ar fi necesare aproximativ 12 milioane de euro pentru restaurarea completă a spa-ului istoric.

De la înființarea proiectului, au adăugat 12 secțiuni de acoperiș, au ridicat suporturi structurale și au protejat diverse relicve interioare și exterioare – lucrări importante care au contribuit la conservarea vechii clădiri.

„Sigur că părți ale clădirii s-ar fi prăbușit. Este o bătălie de lungă durată, dar ne-am asumat să conservăm clădirea”, spune Cristina Apostol.

Băile Neptun se mândresc cu o intrare cu stâlpi mari, care se deschide într-un hol mare, boltit, cu fresce, piesa centrală a acesteia fiind o fântână ceramică decorată, din Ungaria, acum securizată cu un cadru de lemn și acoperită cu o prelată, pentru a o proteja de resturile care cad.

Pe măsură ce te îndrepți spre interior, frumusețea bântuitoare a clădirii se umple cu sunete intermitente ale cărămizilor și mortarului care se sfărâmă. Zgomotele răsună prin holuri lungi, aproape simetrice și camere spa, dispuse de ambele părți ale holului.

„Această arcadă s-ar fi prăbușit”, spune doamna Apostol, arătând spre o zonă mare acoperită acum cu un cadru din lemn de pin și acoperiș temporar din tablă. Toate lucrările, deocamdată, trebuie să fie reversibile, subliniază ea.

„Am intervenit asupra unui zid care s-a prăbușit și, dacă nu am fi făcut-o, ar fi căzut întregul acoperiș”, mai spune ea.

Marele centru spa este o parte semnificativă a stațiunii istorice mai ample din Băile Herculane, care mai cuprinde și un cazino vechi, o vilă în stil baroc numită după împărăteasa Elisabeta a Austriei, soția lui Franz Joseph și o promenadă largă, pietruită, căptușită cu hoteluri și punctată cu o statuie a lui Hercule.

Scopul pe termen scurt al echipei este de a strânge în jur de 30.000 de euro pentru a proteja Băile Neptunului de o degradare ireversibilă. „Această clădire are nevoie de întreținere constantă”, spune doamna Chirilă, dar voluntarii visează la un viitor mai luminos și, în cele din urmă, la un spa complet restaurat și funcțional.

Cristina Apostol și-ar dori ca centrul spa să includă un muzeu, un magazin de cărți și o cafenea.