Opțiuni| Izolăm vârstnicii, mai puternic afectați de Covid, sau sacrificăm viitorul și sănătatea mintală a tinerilor, prelungind restricțiile generalizate

Perspectiva unor alte restricții reaprinde războiul dintre susținătorii unei versiuni „dure” a gestionării epidemiei și cei ai unei adaptări modulate, în funcție de diferitele categorii ale populației, proporțional cu riscurile la care acestea sunt supuse. Cu alte cuvinte: pentru a proteja sănătatea celor mai în vârstă, ar trebui să sacrificăm sănătatea mintală a tinerilor, sau chiar viitorul lor? Recurentă de la începutul pandemiei, această dezbatere etică și filosofică se dezlănțuie din nou în societate, dar și în comunitatea medicală.

Aproape tabu în martie 2020, subiectul a fost ridicat o lună mai târziu de o mână de personalități, inclusiv filosoful André Comte-Sponville. Într-un interviu acordat ziarului elvețian Le Temps, filosoful a evidențiat că „sacrificăm tinerii pentru binele persoanelor în vârstă, libertatea pe altarul sănătății”. Pe aceeași linie, filosoful Gaspard Koening s-a întrebat pe 20 ianuarie în Les Échos: „Viețile pierdute din lipsă de îngrijiri medicale sau după sinucideri, viețile distruse ale propietarilor de baruri și restaurante, ale artiștilor sau ale micilor afaceriști, viețile zombie ale elevior în fața ecranelor, cele ale copiilor mascați la școală […] valorează mai puțin decât viețile prelungite?”.

Medicii critică această măsură

Însuși presedintele Consiliului Științific din Franța, Jean-François Delfraissy, părea să legitimeze dezbaterea declarând: „[Ne confruntăm] cu o problemă societală și etică, politica de generație, între a păstra în continuare sănătatea celor mai în vârstă, dar poate în detrimentul sănătății celor mai tineri”.

Săptămâna aceasta, medicii care au denunțat „intoxicarea populistă” au fost acuzați că sunt susținătorii unei „teorii pseudo-umaniste”. Este dificil de judecat în mod clar, deoarece fiecare tabără are argumente puternice.

Cum ar fi profesorul Karine Lacombe și epidemiologul Dominique Costagliola. Ambii au îndemnat, în cadrul unei întâlniri excepționale a Academiei de Științe: „Izolarea selectivă a celor în vârstă și celor cu risc – obezi, hipertensivi, diabetici, imunocompromiși… – nu are sens chiar acum”, Potrivit acestora, virusul circulă atât de repede, iar situația sănătății este atât de critică, încât „noi măsuri de distanțare fizică sunt urgente”.

Riscul unei „pandemii paralele”

„Toate acestea fac parte din teoria oficială a elitelor umanisto-spitalicești”, spune Jean-Michel Claverie. Profesorul în vârstă de 70 de ani, cunoscut în întreaga lume pentru cercetările sale asupra virusurilor, adaugă: „Există o diferență uriașă de severitate a bolii în funcție de vârstă, majoritatea celor decedați având peste 75 de ani. La fel ca pensionarii japonezi care au propus să curețe Fukushima pentru a-i cruța pe cei mai tineri, cei mai în vârstă ar trebui să se auto-izoleze spontan. Ar elibera presiunea asupra celorlalți, pentru care Covidul nu este atât de rău”. Un argument respins de majoritatea experților care gestionează epidemia. Aceștia asigură că tinerii, chiar dacă nu sunt învinși de virus, pot fi „grav afectati”, iar închiderea persoanelor în vârstă nu ar împiedica saturația spitalelor în cazul unui al treilea val.

Îngrijorările legate de bolile mintale cântăresc din ce în ce mai mult în raportul sănătate-beneficiu-risc. Joi, la Copenhaga, Hans Kluge, șeful Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) pentru Europa, a avertizat: „Sănătatea mintală slabă este o pandemie paralelă”. Semnale care explică evoluția unui segment al comunității medicale. Specialistul în boli infecțioase Odile Launay, membru al comitetului pentru vaccin Covid-19, a recomandat pe 21 ianuarie izolarea exclusiv a persoanelor „expuse riscului”. „Mi-am schimbat opinia, pentru că vom mai trăi câteva luni cu acest virus și variantele sale. Impactul asupra celor mai tineri este major și devine o sursă de inegalități semnificative”.

Sursa: Le Journal du Dimanche