Criza Covid generează impulsuri naționaliste. Este puțin probabil ca „lumea de după” să fie globalistă

Criza Covid generează impulsuri naționaliste. Este puțin probabil ca „lumea de după” să fie globalistă

de Ivan Rioufol pentru Le Figaro

Pentru globaliștii euforici vremurile sunt tulburi. Desigur, criza Covid a reprezentat un avantaj pentru companiile multinaționale și pentru giganții farmaceutici. Promotorii ordinii planetare au fost încântați să vadă organismele internaționale – care conduc Organizația Mondială a Sănătății (OMS) – lucrând la standardizarea răspunsurilor la sănătate.

Adepții conspirațiilor au susținut, având în vedere beneficiarii pandemiei, că virusul ar fi opera machiavelică a unei caste cosmopolite care vizează înregimentarea oamenilor înfricoșați. Chinezii țin sub supraveghere strictă comisia de anchetă a OMS, prezentă la Wuhan pentru a investiga originea coronavirusului, deci acțiunea nu poate înlătura suspiciunile legate de o posibilă implicare a Institutului de Virusologie din China. Totuși, ceea ce se întâmplă în prezent în întreaga lume merge împotriva unei revigorări globaliste care venerează ordinea mondială: Covid a făcut ca spiritele să devină reacționare…

Emmanuel Macron a decis sâmbătă să închidă granițele Franței pentru sosirile din afara Europei. Testele Covid vor fi necesare pentru a traversa spațiul Schengen. Guvernul dă asigurări: controalele au fost „stricte” începând cu 17 martie 2020: faptele și mărturiile au dovedit contrariul.

Această capitulare ideologică marchează o primă cădere, pentru cei care nu doreau să audă despre granițe sau suveranitate națională. Înfrângerea sugerează alte neajunsuri. În 1986, dezastrul nuclear de la Cernobîl (URSS) a dus la căutarea adevărului și transparenței, care au contribuit la căderea Uniunii Sovietice. La fel, criza Covid încurajează popoarele abuzate să se îndepărteze de „elite” și de propaganda modernistă. Se apropie sfârșitul unei lumi.

Corectitudinea sanitară – care își impune adevărul universal peste tot – plătește prețul gândirii unice

Globalismul este pe cale să întâmpine aceeași soartă ca și comunismul, cu care împărtășește o gândire dogmatică, excluzându-i pe cei refractari. Cine nu aderă la „societatea deschisă” este numit populist, conspiraționist, rasist. Gândirea stalinistă a abuzat de aceste excomunicări.

« Corectitudinea sanitară », care își impune adevărul universal peste tot, plătește costul gândirii sale unice. Împotriva tuturor așteptărilor, opțiunea unei noi izolări a fost, din fericire, exclusă de Macron – în ciuda presiunii din partea experților. Va putea președintele Franței, care a susținut politica fricii, să reziste de data aceasta în fața catastrofiștilor?

Să remarcăm, în această etapă, rolul prost atribuit unei științe instrumentalizate într-o doctrina exclusivă, cvasi-religioasă. Multor medici de familie, obișnuiți să trateze infecțiile virale înainte de faza lor inflamatorie, le-a fost interzis să își practice meseria. Recent, renumitul epidemiolog de la Stanford, John Ionannidis, a susținut că izolarea nu ajută.

Înapoi la uman

Lumea de după nu va fi una nomadă sau dezrădăcinată. Utopia satului global condus de o aristocrație supranațională este redusă la proporții umane. Chiar și Uniunea Europeană, construită pe ideea de dispreț al popoarelor și pe cultul imigrației, și-a arătat limitările în ceea ce privește vaccinurile anti-Covid, pe care încă nu le poate controla. Statele naționaliste precum Marea Britanie, Israel sau Rusia, excelează în implementarea campaniei de vaccianare.

Isteria sănătății, prin care autoritățile își propun să „salveze vieți”, a interzis familiilor să meargă la patul pacienților din spitale. Cei care încearcă să prevină boala cu mijloacele pe care le au la îndemână sunt numiți „șarlatani”. Ce să mai spunem de cei care au prevăzut catastrofa?

Franța, pierdută din vedere

Împingând orizontul, liderii au pierdut din vedere Franța. Epidemia a scos la lumină dezindustrializarea țării, incapabilă să-și producă medicamentele. Laboratorul britanic AstraZeneca este condus de Pascal Soriot, iar compania americană Moderna, de Stéphane Bancel. Doi francezi care au trebuit să se mute în străinătate pentru a-și continua cariera. În ceea ce privește compania de biotehnologie franceză Valneva aceasta a scăpat de vigilența guvernului în timp ce dezvolta un vaccin remarcat de guvernul britanic! Marea Britanie va beneficia de vaccin după finanțarea investiției.

Dacă ti-a plăcut articolul urmărește SmartRadio pe Facebook