A fost necesară izolarea? Oamenii de știință au îndoieli

Unii oameni de știință francezi critică măsurile de izolare care au fost impuse de autorități, dar numeroase studii demonstrează că acestea au prevenit mii de decese.

Se estimează că 690.000 de decese au fost evitate, în Franța, datorită izolării. În fața acestei observații și în timp ce epidemia este acum „sub control”, așa cum a indicat președintele Consiliului științific, Jean-François Delfraissy, se ridica voci care critică alegerile guvernului. Critici atât din lumea economică, a cărei activitate a fost închisă, din lumea politică, în care unii aleși se tem de o criză, dar și din lumea științifică.

„Din start Consiliul Științific a adoptat perspectiva unică a celui mai rău scenariu, obsedat de modelele matematice care au prezis 500.000 de morți în Franța și care s-au înșelat. Realitatea este că valul a ajuns aproape de final, că declinul este general, că unele țări nu mai au decese, spune profesorul Jean-François Toussaint, directorul Institutului de cercetare biomedicală și epidemiologie a sportului.

Indicatorii sunt puși la îndoială

În ultimul său aviz emis la 2 iunie, Consiliul Științific estimează că izolarea a redus rata de transmitere a Covid-19 cu aproximativ 70 până la 80%. Consiliul s-a bazat în special pe rata de reproducere a virusului, care determină numărul de persoane infectate de un singur pacient. Un indicator stabilit acum la 0.76, citat în buletinul săptămânal al Sănătății Publice și care este pus la îndoială de Laurent Toubiana, epidemiolog și director la Institutul de Cercetare pentru evaluarea datelor din sănătate.

„Deducerea ratelor de reproducere de bază (numărul de cazuri secundare dintr-un caz primar) pentru un model de predicție epidemică este dificilă, deoarece erorile făcute sunt cumulative și generează foarte repede valori eponențiale”, a scris el într-o analiză publicată pe 11 martie.

Potrivit acestuia, epidemia Covid-19 a afectat mai puțin de două milioane de oameni în Franța. „Ceea ce este puțin”, a spus el pentru BFMTV.

„Este ușor să spui a posteriori ce ar fi trebuit să se facă”, a declarat François Bricaire, infecțiolog și membru al Academiei Naționale de Medicină, la BFMTV.com. Medicul este unul dintre cei care și-au exprimat rezerve în luna martie cu privire la necesitatea izolării complete a țării. „Da, am fi putut face altfel, dar asumându-ne un risc la nivelul spitalului”, continuă el.

„De asemenea, am fi putut conta pe evoluția epidemiei, am fi putut miza pe măsurile de protectie, dar ținând cont de situația din sectorul de terapie intensivă, de faptul că spitalele puteau deveni supraaglomerate, aceste lucruri ar putea justifica izolarea”, dezvoltă François Bricaire.

O critică „ușoară” a posteriori

« În punctul la care ajunsesem la jumătatea lunii martie, cu acest super-focar din est care a răspândit epidemia și în zona pariziană, nu am avut altă opțiune decât folosirea de măsuri foarte dure”, replică Pascal Crepey, cercetător în epidemiologie și biostatistică la Școala de studii avansate în sănătatea publică din Rennes, la BFMTV.com.

„Nu cunoșteam boala, pledează din nou Pascal Crepey. La începutul epidemiei, era normal să facem ipoteze pe baza altor agenți patogeni pe care îi știam. Epidemia SARS din 2003 ar fi putut fi controlată cu măsuri de barieră în aeroporturi. Am procedat la fel. Dar la începutul lunii martie, am descoperit că a existat o fază asimptomatică care a făcut imposibilă prevenirea importării virusului și a fost necesară trecerea la altceva.”.

După o lună de izolare, au fost evitate 60.000 de decese, spune un studiu realizat de epidemiologii de la Școala de Studii Avansate în Sănătate Publică (EHESP). Conform acestui studiu publicat pe 22 aprilie, aproape 670.000 de pacienți ar fi avut nevoie de spitalizare, dintre care 140.000 cu forme serioase, necesitând astfel peste 100.000 de paturi de terapie intensivă. Un studiu realizat de Imperial College London, publicat în revista Nature, estimează chiar că Franța a salvat 690.000 de potențiale victime prin izolare și că peste 3 milioane de vieți în unsprezece țări europene au fost salvate în total. Izolarea apare, la citirea acestor cifre, ca o necesitate.

O epidemie acum „controlată”

Exemplul țărilor care nu au optat pentru această măsură radicală este, de asemenea, un argument pentru apărătorii izolării. Considerată altădată un model, strategia Suediei bazată pe auto-control e criticată astăzi. Țara ocupă locul cinci în lume cu cele mai mari rate de mortalitate. De asemenea, are de patru ori mai multe victime decât vecinii săi din nord. Marea Britanie, care voia să se bazeze pe imunitatea colectivă, a fost rapid depășită de epidemie. Țara este aproape de 41.000 de morți, ceea ce o face a doua cea mai afectată țară în ceea ce privește mortalitatea.

Franța a început ieșirea din izolare pe 11 mai. Epidemia este controlată acum. „Virusul continuă să circule, în special în anumite regiuni (…), dar circulă cu o viteză lentă. Aveam în jur de 80.000 de cazuri noi pe zi la începutul lunii martie iar acum se estimează că avem în jur de 1.000 de cazuri „, a declarat Jean-François Delfraissy, președintele Consiliului Științific, săptămâna trecută.

„Dacă oamenii continuă să se protejeze, acest lucru va împiedica revenirea epidemiei”, a declarat medicul epidemiolog Daniel Levy-Bruhl, cel care conduce unitatea de infecții respiratorii din cadrul direcției de Sănatate Publică, pentru Le Parisien.