Transmiterea SARS-Cov-2 prin intermediul suprafețelor contaminate a fost supraevaluată. Niciun caz de infectare de acest tip dovedit

Suprafețele au fost igienizate, curățate și igienizate în mod constant de la începutul pandemiei. Teama de a contracta virusul prin contactul cu clanțele ușilor, butoanele lifturilor sau balustradele scărilor este omniprezentă. Dar riscul este supraevaluat, potrivit unor studii recente. Cercetătorii americani raportează o transmisie mult mai mare pe cale aeriană, în special prin particulele proiectate.

Niciun caz de transmitere prin atingerea suprafețelor dovedit

Au trecut câteva luni de când autoritățile sanitare americane și-au modificat recomandările: transmiterea prin suprafețe „nu este considerată un mijloc comun de răspândire a Covid-19”. OMS a recunoscut că nu a identificat niciun caz de transmitere de acest tip. Milioane de dolari sunt cheltuiți pentru dezinfectarea zilnică a metroului din New York, potrivit revistei Nature, care denunță „un mesaj public confuz” atunci când „dovezile sunt clare. Coronavirusul este transmis în principal prin aer”.

Cazul Diamond Princess, un vas de croazieră pe care 712 persoane au fost infectate anul trecut în Japonia, a făcut obiectul unor cercetări. Oamenii de știință au studiat 20.000 de scenarii privind ipoteze de propagare. Transimterea prin suprafețe ar putea fi supraestimată.

Studiul de caz publicat luna aceasta de Academia Americană de Științe (PNAS) susține parțial această constatare.

Anul trecut, povestea carantinării forțate a 3.600 de pasageri de pe vasul Diamond Princess a fost distribuită în întreaga lume. 712 persoane s-au îmbolnăvit la bordul vasului de croazieră. Un caz de manual pentru oamenii de știință. Pentru a înțelege mai bine cum s-a răspândit virusul, cercetătorii de la Harvard au creat 21.600 de scenarii folosind diferite ipoteze de transmitere, pentru a le compara cu cazurile zilnice raportate efectiv la bord, ceea ce le-a permis să cuantifice proporția diferitelor moduri de răspândire a Covid-19. Concluzie: contaminările s-au produs în principal prin aer, cele legate de suprafețe inerte contaminate fiind de cel mult 30%. „Aceste rezultate subliniază importanța implementării măsurilor de sănătate publică care vizează controlul inhalării aerosolilor”, subliniază autorii studiului.

Emanuel Goldman, profesor de microbiologie la Rutgers New Jersey Medical School, spune că și procentul de 30% este exagerat. Ne amintim că, la începutul epidemiei, mai multe studii au arătat că virusul ar putea rezista ore sau chiar zile pe anumite materiale. „Toate lucrările publicate supraestimează mult durata de viață a virusului pe suprafețe”, spune cercetătorul american. Studiile au fost efectuate în condiții de laborator artificial, folosind încărcături virale uriașe. Studii reale, efectuate în special în spitale cu pacienți bolnavi (în Italia de exemplu), nu au detectat niciun virus viu pe suprafețe”. Lucrarea se bazează pe prezența ARN-ului viral pe suprafețe, dar „aproape întotdeauna înseamnă doar că virusul a fost prezent și a murit”. Prin urmare, nu mai este infecțios.

Prof. Goldman apără această idee de luni de zile. Într-un comentariu publicat în iulie 2020 în revista The Lancet, el scria: „În opinia mea, riscul transmiterii prin atingerea suprafețelor este foarte mic și se produce numai în cazurile în care o persoană infectată tușește sau strănută spre respectivul obiect, iar altcineva atinge suprafața la scurt timp după (una sau două ore)”.

„Îmbunătățiți ventilația”

Lidia Morawska, specialist în aerosoli la Universitatea Tehnologică Queensland din Australia, subliniază că „majoritatea experților spun că transmiterea prin intermediul suprafețelor este de aproximativ 10%. Dar nu știm exact și nu putem ști. ” Nu înseamnă că acest mod de contaminare nu există și că ar trebui să lăsăm garda jos, renuntând la spălarea mâinilor sau curățarea suprafețelor. Desigur, igiena mâinilor rămâne primordială. Dar Covid-19 este o boală respiratorie, prin urmare transmiterea aeriană este cea mai importantă. A nu le spune oamenilor acest lucru este o neglijență gravă”, spune cercetătorul. În plus, autoritățile ar trebui să depună mai multe eforturi pentru „îmbunătățirea ventilației sau a altor măsuri tehnice” în spații închise, pentru a limita riscul.

Sursa: Le Figaro