Suedia| Absența izolării a dus la o sănătate mintală mai bună, la o economie mai sănătoasă și la elevi mai fericiți

Anders Tegnell, arhitectul strategiei Covid din Suedia. Foto: AP

Este începutul noului an școlar în Suedia, iar varianta Delta se răspândește rapid în întreaga țară, numărul cazurilor dublându-se în ultima lună și jumătate. În multe state ar însemna un lucru: izolare. Nu și în Suedia. Spre exemplu, la școala Sorgenfri din centrul Malmö singura măsură anti-Covid este interzicerea accesului părinților în clădirea școlii.

„Nu mă îngrijorează deloc”, spune Elin Brusewitz (35 de ani), în timp ce fiul ei se dă cu skateboardul în apropiere. „Am trecut cu bine de ultimele focare. Nu sunt îngrijorată decât dacă autoritățile îmi spun să fiu.”

Decizia Suediei de a evita blocajele și de a lăsa puburile, restaurantele, centrele comerciale și școlile primare deschise pe tot parcursul pandemiei a generat discuții ample la nivel internațional.

Milioane de oameni din întreaga lume au fost închiși la casele lor, și-au pierdut afacerile și nu au avut acces adecvat la educație, pe fondul restricțiilor menite să prevină răspândirea coronavirusului.

Dar, pentru aproximativ 10 milioane de suedezi, cele 18 luni de la înregistrarea primului caz local, din februarie anul trecut, au trecut în mare măsură neobservate.

Două treimi dintre cetățeni nu sunt îngrijorați de consecințele pandemiei, potrivit celui mai recent sondaj de opinie pentru Agenția de Contingențe Civile, realizat la jumătatea lunii iunie.

Unii recunosc acum că Suedia nu a devenit un contraexemplu, așa cum s-a estimat

„De multe ori am crezut că strategia va avea un impact negativ, dar a funcționat pentru Suedia”, spune Samir Bhatt, profesor de sănătate publică la Universitatea din Copenhaga și component al echipei de la Imperial College care a promovat strategia de blocare.

„Au controlat virusul; au reușit să mențină nivelul de infectare relativ scăzut, iar sistemul de sănătate nu a intrat în colaps.”

Însă, beneficiile reale ale politicii radicale a Suediei pot fi observate în economie, în impactul psihologic și în școli.

La sfârșitul primului val, de anul trecut, FMI a prezis că economia Suediei se va contracta cu 7% în 2020. În cele din urmă, PIB-ul a scăzut cu doar 2,8%, cifră semnificativ redusă față de media UE, de 6%.

De asemenea, economia Suediei a revenit mai repede decât a oricei alte țări din Europa. Până în iunie, PIB-ul a depășit nivelul de dinainte de pandemie și este estimată o creștere a economiei de 4,6% în acest an.

Drept urmare, în 2020 statul a înregistrat al doilea cel mai mic deficit bugetar din Uniunea Europeană după Danemarca, iar datoria națională a rămas aproape neschimbată în timpul crizei..

„Finanțele publice au fost afectate relativ ușor în comparație cu majoritatea țărilor, probabil din cauza faptului că am folosit măsuri mai puțin dure”, declară Urban Hansson Brusewitz, directorul general al Institutului Național de Cercetări Economice din Suedia.

Sănătate mintală mai bună

Cifrele psihologice ale pandemiei pare să fi fost și mai puțin dramatice în Suedia.

Consiliul Național pentru Sănătate și Bunăstare a raportat o continuare a scăderii numărului de persoane care solicită tratament pentru anxietate și depresie, în special în rândul copiilor și adulților tineri, probabil datorită deciziei de a ține școlile deschise.

„Suntem foarte fericiți că am ținut școlile deschise. Cred că acest lucru este foarte important”, explică Sara Byfors, șef de unitate la Agenția de Sănătate Publică.

Byfors spune că cel mai grav impact al pandemiei pare să fi fost asupra celor puțini care au fost forțați să stea în carantină.

„Știm că a avut un efect negativ asupra persoanelor vârstnice izolate și știm, de asemenea, că mulți copii din clasele superioare, care trebuiau să învețe la distanță, au fost afectați. Cât de mare este și care vor fi efectele pe termen lung [ramâne] încă de văzut.”

Mai multe decese decât vecinii nordici

Dr. Bhatt subliniază însă că Suedia a înregistrat mai multe decese Covid decât vecinii săi nordici, care au adoptat o abordare mai restrictivă.

Rata mortalității a fost de trei până la patru ori mai mare decât cea a Danemarcei și de aproape 10 ori mai mare ca a Finlandei și Norvegiei – ceea ce sugerează că au murit suedezi care ar fi putut fi salvați.

Bhatt nu crede că o altă țară, non-nordică, cum ar fi Marea Britanie, ar fi putut să copieze politica Suediei și să obțină aceleași rezultate.

„Dacă Marea Britanie ar fi adoptat strategia Suediei, nu am nicio îndoială că ar fi fost un dezastru absolut.”

Sursa: The Telegraph