Delta rânjea urmărindu-l pe Charlie cum îl încolţeşte pe maestrul Honza, cerându-i să demonstreze că e diavolul. Hotărât lucru, lui Charlie îl lipsea bunul gust, altfel n-ar fi pretins o asemenea gogomănie. Apoi, Lima, pe care n-o mai recunoştea sub noul ei aer persuasiv, exersând arta manipulării. Ei i-ar fi oferit dezinteresat un buchet de sfaturi utile, pe care Delta şi le însuşise rozând sârguincios tratatele de specialitate: „Manipularea nu înseamnă să-i determini pe ceilalţi să facă ce nu vor să facă. Înseamnă să le oferi un motiv să facă ce vor să facă”. Şi mai era ceva: „Negociatorii buni comunică. Negociatorii proşti transmit mesaje”.
S-a auzit vocişoara maestrului Honza adresându-se probabil lui Charlie: „Colega…”.
„Cum poţi să-mi spui colega, când te lauzi că eşti diavolul?”.
„Nu mă laud, v-am informat doar”.
„Tot aia!”.
„Nu, nu-i acelaşi lucru. Mă mir că nu sesizezi nuanţele. Mă mir şi mai tare că nişte şoareci de bibliotecă, aşa cum sunteţi voi, nu m-au întrebat ce scriu pe întuneric”.
Lima i-a făcut hatârul: „Ce scrii pe întuneric?”.
„Mulţumesc de întrebare”. Maestrului Honza părea să-i fi venit inima la loc. „Consemnez tot”.
„Cum ar fi…?”.
Maestrul Hoza şi-a dres vocişoara şi a declamat: “Asemănatu-m-am cu pelicanul din pustie, ajuns-am ca bufniţa din dărâmături…”.
Dacă ti-a plăcut articolul urmărește SmartRadio pe Facebook