India a tresărit auzind că Bibliotecarul Eretic, care se lăuda că ar fi diavolul însuşi, a mărturisit că, înainte de facerea lumii, fusese arhanghelul cel mai măreţ: „Cel mai mâdru, vrei să spui. Adică trufaş”.
„Unde ai citit asta?”, i-a cerut socoteală Bibliotecarul Eretic. „Credeam că-ţi selectezi bine lecturile, că nu înghiţi orice. Nu trufia m-a pierdut atunci. De altfel, la ultima mea discuţie cu Fiul lui Dumnezeu, în timpul celor 40 de zile în deşert, când unii spun că l-aş fi ispitit…”.
Echo l-a întrerupt energic: „Ne-ai promis că ne explici de ce vrei să-l resuscitezi pe Golem. Vin zorile şi n-am aflat încă”.
„Unde ne grăbim? Vreau s-o lămuresc pe India”.
A intervenit şi Alfa: „Noi ne grăbim. N-avem la dispoziţie eternitatea”.
„Dar nu spuneaţi voi că sunteţi nişte cuvinte care vorbesc între ele? Eu merg mai departe şi spun că sunteţi o poveste fără intrigă, iar o poveste fără intrigă n-are cum să se sfârşească niciodată”.
Hotel a reuşit să strecoarea întrebarea: „Unde l-ai ascuns pe motanul nostru?”.
„Dacă te referi la Tatăl Căutării, află că e pe drumul cel bun”.
„Ce să înţeleg prin <drumul cel bun>?”.
„Tatăl Căutării se caută pe sine. Nu s-o fi găsit încă, dacă mai întârzie. Cine ştie peste ce-o fi dat”.
„Ultima oară cînd l-am văzut stătea pe umărul Angrosistei de Belele. Chiar aşa: unde e bătrâna?”.
„A dat o fugă până-n iad”.
Dacă ti-a plăcut articolul urmărește SmartRadio pe Facebook