Ştiindu-se pe aripile păsării Kalavinka, cei 12, înspăimântaţi, n-au mai ţinut seama de sfatul lui Motanori-sama: „Uneori trebuie să rătăceşti drumul”.
Voiau să ia urgent o decizie – dar cum?
A propus Juliett: „Jucăm <Piatră, hârtie, foarfecă>”.
„O faceţi pe întuneric?” s-a amuzat Delta.
„N-avem de ales!” l-a repezit Charlie.
„Şi fără ştirea senseiului? s-a îngrijorat Lima.
„Cine învinge are sarcina să-l pună la curent!” a propus Charlie.
„Mai întâi unul dintre noi trebuie să-l convingă să facem un popas” a fost de părere Bravo.
Până să se ofere cineva, s-a auzit glasul motanului: „Facem un popas”.
… Cei 12 s-au aşezat în cerc şi a urmat o hărmălaie de nedescris. Nu se vedea şoarece cu şoarece, necum să-şi poată face semne – piatră, foarfecă, hârtie.
Piatra strică foarfeca, foarfeca taie hârtia, hârtia împachetează piatra…
A câştigat tupeul lui Charlie, care a simţit nevoia să ţină discursul de acceptare a victoriei:
„Ne aflăm sub vraja păsării Kalavinka, aşa cum strămoşii noştri s-au aflat sub vraja cântăreţului din flaut. Suntem purtaţi spre pieire! Trebuie să ne salvăm!”.
„Cum?”, i-a întrerupt India speech-ul.
„Aceasta e-întrebarea!” a declamat Charlie.
Dacă ti-a plăcut articolul urmărește SmartRadio pe Facebook