Vlad Craioveanu: Viața în ultimele aproape nouă luni de pandemie s-a digitalizat masiv… peste tot ne este recomandat să plătim cu cardul, cu telefonul mai nou achizițiile le facem din ce în ce mai mult online. Și la volumul ăsta și urmând trendul general nu rămâne decât să aflăm dacă pe termen lung aceste tranzacții online nu sunt vulnerabile. Cum să ne lămurim altfel decât vorbind cu experții. Și nu oricum, ci convocându-i la o discuție.
Vorbim cu:
Dl Cătălin Cretu – General Manager Croația Malta, România, Slovenia – Visa.
Ioana Ilie Dobre – Director General – Bringo.
Crina Nicolae – Director de dezvoltare carduri ING Bank România.
Dragilor vă mulțumesc că ați acceptat invitația Curious Lion de a vorbi despre viitorul tranzacțiilor online. Aș începe cu prima întrebare. Care a fost real impactul pandemiei asupra tranzacțiilor online după părerea voastră?
Ioana Ilie: Pentru noi impactul a fost masiv datorită contextului creat de această pandemie. Comerțul online cel puțin așa cum am văzut noi a crescut în câteva luni cât era prognozat în urmatorii 5 sau chiar 10 ani. Și vorbim că a crescut atât din punct de vedere accelerat al vomului de comezi online mai ales în perioada martie- mai am avut o creștere de până la 10 ori versus perioada anterioară. Cât și din punct de vedere al modului în care consumatorii fac aceste tranzacții online pandemia a accelerat pentru noi: plata online, versus plata cash. Ceea ce este ceva puțin neobișnuit pentru România.
Anul trecut majoritatea comenzilor noastre, chiar dacă erau comandate print-o platformă online era plătită cash o comandă. Astazi în platforma noastră majoritatea clienților optează plata online sau maxim cu POS-ul la livrare încercând să minimizeze contactul cu livratorii noștrii și astfel să stea în siguranță acasă.
Vlad Craioveanu: Cătălin Crețu
Cătălin Crețu: Cred ca întra-devar comerțul online era pe un trend ascendent al pandemiei, dar acest fenomen practic a accelerat foarte mult adopția plăților online.
Și mă bucură foarte mult că România este în topul acelerării pentru că dacă este să ne uităm pe continent, comerțul online a crescut cu 20% România fiind în fruntea topului. O creștere de 60% care a lăsat în urma multe țări cum e Polonia undeva la 30%, Italia 20%, Croația.
Deci se vede treaba că românii au adoptat foarte rapid acest nou timp de plăți, chiar aș putea spune că nu numai foarte mulți dintre noi a facut mai multe plăți online, dar unul din 7 români care nu făcuseră plăti online până acum au început în această perioadă să facă acest gen de plăți. Și nu numai cumpărături mâncare am amintit dar chiar plăți de taxe și impozite s-au accelerat foarte mult în perioada asta. Știu ca au fost tot felul de date pe ghiseul.ro 45 % mai mulți s-au înscris și plăți de utilități. În general am vazut nu numai cumpărături, ci tot ce înseamnă fenomenul de plăți online a explodat pur și simplu.
Vlad Craioveanu: Doamna Crina Nicolae
Crina Nicolae: Pandemia ne-a forțat să facem lucrurile și altfel: să ne mutăm biroul acasă, să facem cumpărăturile, să plătim facturile de orice fel de pe calculator sau de pe telefon. Prejudecățile, credința că anumite lucruri se pot face doar prin prezența fizică au fost dărâmate. Cred că acest lucru nu este reversibil. Terenul câștigat de plățile online în perioada pandemiei reprezintă o bază foarte bună pentru o creștere accelerată și în viitor. Cu cât experimentăm mai mult acest nou mod de interacțiune, cu atât ajungem să îi descoperim, să apreciem mai mult beneficiile: simplitate, siguranță, timp câștigat. Dar bineînțeles progresul nu se întâmplă singur, noi trebuie să ne aducem aportul pentru a pune la dispoziție uneltele pentru jucătorii din piață fie că vorbim de personae fizice, fie că vorbim de comercianți. Pentru a efectua aceste plăți și pentru a accepta plata cu cârdul online și alături de noi și autoritățile trebuie să-și aducă aportul în a digitalize interacțiunea consumatorului cu statul. Este un domeniu care poate să aducă o tracțiune foarte importantă în această creștere a tranzacțiilor online.
Vlad Craioveanu: În condițiile în care ne bucurăm că au devenit mai facile aceste tranzacții, tocmai am aflat că se vor impune păși suplimentări pentru platinle online. Este vorba de 3d secure încă un tip de autentificare. Așa că vin și vă întreb cine decide că mai e nevoie de un pas și va fi valabil pentru toți românii indifferent de banca acest lucru. Care este povestea din spatele acestei decizii?
Crina Nicolae: Aș putea să încep eu aici pentru că este o cerință legislativă. În septembrie 2019 a intrat în vigoare directivă europeană privind serviciile de plată psd2 care presupune că tranzacțiile electronice în spațiul economic European trebuie confirmate utilizând autentificarea strict a clientului. Ce înseamnă asta: însemnă că toate tranzacțiile online, tranzacțiile electronice trebuie să fie autorizate folosind 2 factori din următoarele categorii. Ceva ce clientul știe cum ar fi o parloă, un pin, ceva ce clientul deține cum ar fi cardul , un diszpozitiv mobil și ceva ce clientul este. Din aria biometriei: amprentă sau o recunoaștere facială. Autentificarea strictă se aplică atât pentru plățile cu cardul la POS, cât și pentru plățile cu cardul online dar și pentru tranzacțiile inițiate în canalele electronice de plată cum ar fi serviciile de internet banking home bank.
Pentru tranzacțiile cu cardul online s-a acordat o perioadă de flexibilitate pentru aplicarea acestor cerințe până la 31 decembrie 2020 care se apropie. Ce înseamnă acest lucru ? Înseamnă că pentru toate tranzacțiile cu cardul online autentificarea la care se realiza până acum cu o parola primită în sms nu mai este suficientă pentru ca reprezintă un singur factor de autentificare. Reprezintă doar ceea ce clientul deține telefonul mobil. În cazul deținătorilor de carduri ING autentificarea tranzacțiilor cu carduri online se va face prin intermediul home bank. Adică și atunci când inițiezi o plată cu cardul online trebuie să mergi în homebank pentru a o confirma. Așa cum esti obișnuit pentru toate tranzacțiile inițiate din home bank folosind amprentă, parolă, sms.
Este un trend pe care l-am observant acum atât la băncile din România, cât și la băncile din Europa să migreze autentificarea acestor tranzacții în internet banking. Toți participanții la sistemul de plăți din spațiul Economic European, bănci, comercianți, procesatorii sunt obigați să implementeze aceste cerințe de la 1 ianuarie 2021.
Există totuși niște excepții nu toate tranzacțiile vor trebui autentificate cu doi factori. Dacă vorbim de tranzacții de valoare mică sau tranzacțiile curente cum ar fi abonamentele tranzacții în cazul cărora comerciantul sau banca au aplicat deja o analiză de risc sau tranzacții care nu sunt efectuate în spațiul economic european. Aceste metode de autorizare a tranzacției au ca scop sporirea securității.
Ioana Ilie: Noi lucram deja cu partenerii noștrii din ING pentru a ne asigura ca în momentul de față toate plățile trec prin acest sistem și sunt completate cu cerințele Europene. Vedem un mic risc în cazul aplicațiilor care au un Wallet în care consumatorii nu erau obișnuiți ca fiecare tranzacție să treacă prin acest sistem de de dublă autentificare.
Și este posibil să vedem din partea anumitor clienți nemulțumiri căci durează puțin mai mult să-ți faci comandă. Însă în afară de acest mic inconvenient de a avea un procent mai mare din comenzile pe care le faci și care să treacă prin aceasta autentificare nu vedem bariere majore, ci mai curând credem că consumatorii or sa devină din ce în ce mai siguri și or să se obișnuiască să folosească cardul și plata online din ce în ce mai mult. Noi încă vedem pentru consumatorii care nu sunt suficient de convinși de plata online și avem opțiunea de a avea plăți la POS un model cu care cred partea mai mare dintre români sunt familiari.
Catalin Crețu: Este foarte clar din ce am auzit până acum ca noile reglementări practic ajuta pe toata lumea și pe comercianți și pe consumatori și pe emitenții de carduri. Ce este important de avut în vedere este ca atunci când facem tranzacții online Vrem lucrurile să fie simple și sigure și va fi foarte importantă măsura în care putem cu toți actorii care participă la setarea și introducerea acestor măsuri să atingem acel echilibru între siguranța și simplitate. După cum vedeți reglementările se focusează pe siguranță. Depinde foarte mult de noi de restul lumii ca sa zic așa în apararea reglementatorilor ca să aducem și elementul de simplitate și predictibilitate avand în vedere ca acest pas zic de autentificare strictă este un pas suplimentar care presupune intrarea in Field Mobile Banking, fie printr o aplicație separată pentru a te autentifica ca și client.
Cătălin Crețu: Ca și client trebuie în primul rând să știi că vei vedea acest nou pas. Deci este foarte important ca băncile, asociațiile, chiar și consumatorii în primul rând să facă lucrurile cât mai simple pentru client astfel încât înainte de a fi trecut dintr o fereastră în alta, clientul să fie avizat: iar acum vei urma să te autentifici în urmatoarea fereastră sau în urmatoarea aplicație, ca omul să înțeleagă că urmează o autentificare suplimentară, și apoi procesul acesta de autentificare să fie simplu. Sa trebuiască să te autentifici ca să te autentifici. Trebuie lucrurile să fie simple, în pași cât mai puțini pentru că omul să nu abandoneze tranzactția. Practic acesta este riscul cel mai mare, pe care cu toții vrem să ne asigurăm că il vom gestionăm foarte bine: omul să nu fie frustrat că intră într-un alt proces pe care nu il întelege, nu a fost avizat ca urmează să intre într-un alt proces și ca urmare să abandoneze tranzacția. Deci de aceea, din punctul nostru de vedere, recomandăm foarte mult să sa folosească biometria, pentru că ceea ce suntem, așa cum amintea Crina, este foarte ușor de demonstrat prin amprentă, prin recunoaștere facială, în curand prin recunoașterea vocii și așa mai departe. Și apoi un al doilea factor care poate fi inclusiv dispozitivul cu care intri, fie că este telefonul mobil sau alte dispozitive. Deci există acești factori care pot face viața destul de simplă, inclusiv aceasta autentificare suplimentara dar trebuie să lucrăm foarte atent și chiar dinaintea acestei date de 1 ianuarie pentru: 1, a testa acești pași pentru că vrei să te asiguri că totul merge foarte ușor, foarte simplu, foarte sigur, deci este foarte important să testăm acest nou proces, și 2, să ne asigurăm că aducem informația în față clienților înainte să ajungem la momentul tranzacției. Și inclusiv când facem aceste tranzacții practic acea ghidare, cum se spune, handholding, luat de mână și omul avizat, acum urmează să fii autentificat, și iată acum. Și din partea comercianților este important să existe aceasta preocupare și bineințeles și din partea băncilor și a asociațiilor precum VISA.
Vlad Craioveanu: Aș dori să aflu de la dumneavoastră care sunt de fapt amenințările pe care le întrevad experții.
Crina Nicolae: Frauda online și atacurile cibernetice au luat locul spărgatorilor de bănci. Pentru cei care se îndeletnicesc cu astfel de activități raportul risc beneficiu este mult mai bun în online și atunci se concentrează pe acest domeniu. Iși pot ascunde identitatea în spatele unui IP fals, pot folosi resurse din intreaga lume pentru a-si atinge scopurile, așa că aceste atacuri cibernetice sunt tot mai sofisticate și consumatorii devin usor de păcălit pentru a iniția tranzacții în folosul unor infractori sau pentru a dezvălui date cu caracter personal care ulterior pot fi utilizate pentru a iniția tranzacții în numele lor. Acestea sunt amenințările pe care le adresează legiuitorul în aceste cerințe noi de securitate și credem că nu fac decât să ajute domeniul online. Un nivel crescut de fraudă scade încrederea în domeniu și știm, a menționat și Ioana, factorii datorită cărora sunt reticenți clienții la utilizarea cardurilor pentru tranzacțiile online. Este lipsă de încredere, deci avem nevoie de mai multă încredere în acest domeniu și suntem convinși că aceste noi cerințe contribuie la acest obiectiv dar, așa cum spunea și Cătălin, execuția și comunicarea sunt foarte importante astfel încât să facem din intențiile legiuitorului ceva bun.
Vlad Craioveanu: Multumesc, Crina. Ioana, ai cuvântul.
Ioana Ilie: Așa cum zicea și Crina, în România avem o piață de plăți online și de comenzi online încă subdezvoltată. Am văzut creșteri foarte mari în perioada aceasta dar încă vedem consumatorii nu sunt încă sută la sută convinși că pot in siguranta o sa plateasca online. Vorbesc aici de studii pe care le am facut comparand cifrele Bringo cu cifre ale altor vendori cu care noi lucram din tari din Europa de Vest, unde nici nu se pune problema platii cash.
Toata lumea este ok, este sigura, este obișnuită să plătească online. Vorbim cu consumatorii, întelegem că da, una din bariere este nesiguranța și teama de fraudă. Noi pentru asta lucrăm pe două fronturi, pe de o parte cu ING, să fim siguri că sistemul nostru de plăti este integrat și avem toate comunicările în aplicație pentru că consumatorii care aleg această metodă de plată să înțeleagă cum fac autentificarea și să fie simplu, așa cum povestea și Cătălin, este foarte important, simplu și transparent.
Pe de altă parte lucrăm cu Ascent, providerul nostru din zona de IT, să ne asigurăm că toata infrastructura Bringo este sigura din punct de vedere al unor potențiale fraude sau atacuri cibernetice. Mai departe de atât cred ca e important consumatorul să înțeleagă că rămâne simplu să facă o tranzacție, nu este așa complicat, chiar și cu aceste noi reglementări și din contră, este mai sigur pentru el să iși adauge cardul într-un wallet sau să facă oricând tranzacții online. O să fie o perioadă mai grea în ianuarie, când facem trecerea dar sper să fie de bun augur pentru trecerea plății cu cardul online pentru toata industria din România.
Vlad Craioveanu: Multumesc, Ioana. Cătălin?
Cătălin Crețu: frauda la nivel Global este chiar foarte mică, sub 0,1%, deci nu trebuie sa ne speriem sub nici o formă, însă ce ne dorim să facem este să fim cu un pas înainte! Deci practic să prevenim potențialul de fraudă, mai ales că într-o perioadă foarte scurtă de timp am trecut la alte tipuri de dispositive. Deci vedem cu toții, poate uitându-ne chiar la o distanță de un an, doi ani, cand am migrat de la o utilizare a destktopului la laptop, iar în ultimul an din ce în ce mai mult, poate chiar majoritatea plăților sunt făcute cu telefonul mobil. Și atunci practic ne dorim să facem – este sa aliniem standardele și să revin cu noi reglementări, și standarde de securitate astfel încat să fim siguri că inclusiv aceste noi dispozitive de pe care facem plățile și modul în care sunt făcute plățile sunt super sigure și să fim cu un pas înainte. În momentul de față România chiar este foarte avansată dacă vorbim despre portofelele digitale care au aparut, iată, nu mai de mult de 2 ani, în momentul de față patru din cinci carduri VISA pot fi introduse intr-un portofel digital, și lumea chiar face din ce în ce mai multe tranzacții cu aceste portofele digitale. În curând se vorbește despre internet of things, când vei avea televizorul sau frigiderul, poți comanda tot felul de produse automat și atunci potențialul de atac crește pentru că în condițiile în care nu numai tu, cu un card, poți să faci o tranzacție, ci și de pe telefon, și frigiderul, și Alexa iți pot face automat anumite comenzi acum, trebuie sa fim cu un pas înainte astfel încât să prevenim orice posibil atac.
Și cum știu foarte bine cei care lucrează în cybersecurity, e nevoie doar de un atac de succes pentru a lovi în încrederea oamenilor într-un fenomen. De aceea vrem să fim foarte sigur că acest lucru nu se întâmplă și avem inclusiv reglementările dar și sistemele noastre foarte sigure Care sunt și la banci, și la comercianți, evident, și organizații precum Visa fac eforturi deosebite ca în continuare comerțul online să fie foarte foarte sigur. Și am reusit acest lucru mai ales in Romania, unde frauda este si mai mica decat la nivel global, si de cateva ori mai mica sub nivelul european. Deci aici suntem și în continuare ne dorim câți mai multi români să fie siguri că plățile acestea online sunt super sigure și ușoare.
Vlad Craioveanu: Ce obișnuiesc românii să cumpere online mai mult acum decât înainte de pandemie. Reluăm raspunsurile în aceeași ordine. Ioana?
Ioana Ilie: Da. Să știți că multe lucruri s-au schimbat în ultima perioadă. Schimbările cauzate de contextul creat de virusul sars cov 2 ne-au ajutat să schimbăm modul în care ne trăim viață, modul în care lucrăm socializăm, mâncăm, cumpărăm sau chiar economisim. Și ce am observat noi este că pentru utilizatorii Bringo faptul că iși pot face cumpărăturile de zi cu zi așa cum și le făceau și înainte de această perioadă este un factor de confort extraordinar. În primul rând vă spuneam ca românii cumpăra mai mult online, mult mai mult, undeva de până la cinci, șase ori mai mult decât înainte. În al doilea rând cumpără coșuri mult mai mari și aici vorbim de un coș online de până la 2,5-3 ori față de offline și am vazut în perioada martie dar și acum în ultimele trei zile nevoia psihologică a utilizatorilor de a avea stocuri mai mari decât în mod normal din produsele de baie, apa, hârtie igienică, dezinfectanți. Cu Bringo produsele cele mai comandate sunt produsele fresh, lucruri precum produsele lactate, bananele, patrunjelul de zi cu zi, produsele care altfel le cumpărăm din piață, sunt până la 40% din coșul nostru de cumpărături. Foarte interesant mi se pare ca vedem o crestere accelerata a unui trend existent pe piata, al produselor bio. Consumatorii in ultima perioada, avand in vedere ca au o foarte mare usurinta sa isi aleaga dintr o gama extinsa de produse, poate nu intotdeauna avem intr-un market rabdarea sa ne uitam la raft la fiecare produs, noi putem sa facem asta am foarte usor si vedem, consumatorii aleg din ce in ce mai mult produse bio. Cred ca in final aceasta perioada de schimbare ne a dat sansa sa ne evaluam putin obiceiurile de zi cu zi si sa ne reevaluam modul in care facem cumparaturi. Noi ne bucuram sa vedem ca o mare parte din userii aplicatiei noastre chiar si in afara perioadelor de lockdown, dupa ce au facut cateva ordere prin bringo recunosc beneficiile cumparaturilor online si decid ca acesta va fi modul lor preferat de a face cumparaturile, indiferent de numarul de restrictii pe care le vedem la un moment dat din partea autoritatilor.
Pe de altă parte aș vrea să vă mai dau doua exemple care mie mi s-au părut foarte drăguțe. În ultima perioadă vedem două trenduri foarte interesante în aplicație, respectiv înainte de Halloween am avut comenzi foarte multe de dovleci și în momentul de față avem o creștere foarte mare în zona de produse pe care le cumpărăm în general din piață pentru a ne face proviziile de iarnă, de la murături la gogonele. Ne am schimbat viața de zi cu zi și cumpărăm acum online tot ce avem nevoie.
Vlad Craioveanu: Mulțumesc, Ioana. Crina?
Crina Nicolae: La lista pe care ne-a prezentat-o Ioana aș adauga faina și drojdia. A fost un hit în perioada asta. Dincolo de produsele alimentare am mai văzut creșteri semnificative in zona de casa si decoratiuni si electronice. Stam mai mult acasa asa ca ne facem un mediu primitor si avem biroul, avem scoala acasa asa ca avem nevoie de unelte cu care sa ne desfasuram activitatea.
Cătălin Crețu: De la nivelul nostru, care vedem, să zic așa, întregul portofoliu VISA, într-adevar creșterile cele mai mari ale tranzacțiilor online au fost înregistrate pe cazul comercianților care favorizează aprovizionarea și amenajarea locuinței, apoi îmbracaminte, accesorii, evident produse alimentare și restaurante, unde s-au înregistrat creșteri de la 3 la 10 ori, deci creșteri remarcabile și credem noi că românii cumva forțați și de această situație vor vedea în sfarșit cât de mare este confortul acestor achiziții online pentru că înainte de pandemie vreo 75% făceau cumpărături online dar alegeau să plătească în numerar acasă.
Ne dorim că din ce în ce mai mulți consumatori, ca această plată de numerar să devină o excepție pentru că plata direct în aplicație este mult mai sigură și confortabilă. Și de asemenea speram că și comercianții care înaintea acestui fenomen Nu erau convinși de acceptarea plății online, și poate că au făcut-o acum într-un efort de a supraviețui, pentru că odată cu închiderea, mai ales în prima faza, a magazinelor fizice, foarte mulți au migrat de nevoie în online, speram că și-au dat seama că iși pot crește foarte mult vânzările, iși pot loializa mult mai bine clienții și pot să aibă astfel două canale, și fizic și online, pe care să iși crească aceste vânzări. De asemenea, foarte important aici, vreau să readuc în discuție subiectul plăților de impozite, de utilități, care iarăși au înregistrat foarte mari creșteri, și cred că cu toții ne dorim, mai ales în aceasta situație, să nu mai trebuiască să stăm la cozi ca să ne platim taxele și impozitele către stat. Deci aici chiar că acest fenomen online trebuie să domine interacțiunea noastră cu statul, nu numai în perioada de pandemie dar și în perioade normale pentru ca așa este, să zic, cel mai civilizat. Deci observăm din ambele sensuri și dinspre comercianți, și aici putem să includem statul, și dinspre utilizatori ca au îmbrățișat, să spun așa, digitalizarea plăților și în general plățile online.
Vlad Craioveanu: O ultimă întrebare. Cum vedeți voi viitorul digitalizării tranzacțiilor online. Trăim pe fast forward, filmele SF? Cât de aproape suntem de ele?
Ioana Ilie: Din punct de vedere Bringo va pot spune cât de aproape suntem de SF în zona comerțului online. Noi ne uităm la alte state în Europa de Vest, dar inclusiv Asia, unde 60-70% câteodată din comerț este făcut online. La noi, cel puțin în zona de mancare, de food, valorile sunt micuțe. Vorbim de probabil până în 4%, eventual în cazul menținerii acestei crize sanitare, o dublare în perioada următoare. Suntem încă departe de scenarii SF însă vedem apetitul crescut al consumatorului român pentru ei iși face în siguranță cât mai multe din cumpăraturi online și ne așteptăm, atât din partea platformelor de la Smart delivery cât și din partea comercianților mari din Romania o crestere accelerata, atat in vedere a platilor, cresterea procentului de plati online cat si diversificarea portofoliului. Ma astept in curand sa vedem cumpararea de servicii mult mai pregnanta online dar si aparitia unor categorii la care acum doua trei luni nici nu ne imaginam ca o sa le cumparam online. De vazut potentialul este mare. Nu ma astept inca sa vad drone, ca in alte state din Occident dar cu siguranta incet incet o sa ajungem din urma cel putin statele din Uniunea Europeana.
Vlad Craioveanu: Multumesc, Ioana. Crina?
Crina Nicolae: Pentru mine viitorul tranzactiilor online este dominat de inovație în domeniul securității și al confortului sau ușurinței cu care efectuam aceaste tranzacții. Din partea tehnologică eu aștept încă să văd Blockchain-ul cu o amprentă mai puternică zona asta de securitate. Nu știu dacă va fi o tehnologie a viitorului, dar este ceva foarte interesant și cred că behavioral biometrics va înlocui destul de mult din partea asta de autentificare autentificarea explicită, cu parolă sau cu amprentă. Machine learning și artificial intelligence vor face ca sistemele să știe înaintea noastră care sunt dorințele și intențiile noastre, dar tocmai pentru că tehnologia devine tot mai puternică, este cu atât mai important ca noi sa fim foarte atenți și conștienți de locul în care ne sunt stocate datele, de modul în care ne sunt folosite datele cu caracter personal, cele care pot identifica unic pentru că tehnologia poate avea atât efecte positive, cât și negative, în funcție de cine o folosește.
Vlad Craioveanu: Mulțumim, Crina. Cătălin, ai cuvântul.
Cătălin Crețu: Poate ca pentru cei noi din industrie însemnă că 40-50% din plățile online să fie făcute cu cardul acum 6 luni. Așa cum aminteam, 75% din plățile achizițiilor online erau făcute cu numerar. Deodată în aprilie mai ajunsesem de la 25% plăți cu cardul la 40-50% plăți cu cardul înregistrate la un mare magazin online și sunt convins că și la Bringo, și la alte aplicații o foarte mare proporție din aceste achiziții sunt făcute cu plata online.
Deci SF ul depinde de perspectiva pe care o ai. Deja tehnologia este foarte avansată, așa cum menționam există tot felul de dispozitive în unele țări care iți comandă detergentul automat în momentul în care determină că nu mai ai detergenți pentru mașina de spălat. Sau exista device-urile astea, Alexa și altele la fel, care au înregistrat o explozie foarte mare și care nu nu mai vorbesc cu tine dar și comandă pentru tine anumite produse. Deci este o chestiune de reducere de costuri astfel încât să fie accesibile aceste procese și device-uri la nivel de masă. Și, evident, educație, pentru că întotdeauna ai o strangere de inimă, aoleu, comanda pentru mine altcineva sau altceva în condițiile acestea. Deci educație și reducerea costurilor pot să ne ducă si pot controla abilitatea cu care mergem în această zonă de SF.
Dar cu siguranță securitatea trebuie sa fie cu un pas înainte și de aceea discutăm, iacătă, și aceste noi reglementări și le implementăm chiar dacă inițial vom porni un pic mai greoi dar sunt convins că oamenii vor înțelege că este pentru binele lor și le vor adopta, acestor metode de plată, din ce în ce mai rapid.
Vlad Craioveanu: Dragii mei, mulțumesc foarte mult pentru răspunsuri, pentru prezență, am sa închei cu o replică din Independence Day, It’s easy to follow orders when you agree with them. Înțeleg noul normal, atunci îl și adopt. O zi bună tuturor vă doresc!
Dacă ti-a plăcut articolul urmărește SmartRadio pe Facebook