Agenția Europeană a Medicamentului a fost forțată să grăbească autorizarea vaccinului Pfizer, arată documentele confidențiale furate de hackeri

Documentele confidențiale furate de la Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) pe 9 decembrie 2020 au apărut pe Dark Web. Le Monde a reușit să le recupereze, iar o echipă europeană de jurnaliști le-a studiat. Setul include în jur de 20 de articole, care se referă, în principal, la dosarul de evaluare a vaccinului Pfizer/BioNTech. De asemenea, include 19 e-mailuri, schimbate între 10 noiembrie și 25 noiembrie de diferiți oficiali ai agenției, dintre care unele ar fi fost „manipulate” de hackeri, avertizează EMA într-un comunicat emis vineri (15 ianuarie). Totuși, agenția recunoaște că „e-mailurile difuzate reflectă problemele și discuțiile care au avut loc”.

Dintre e-mailurile care apar datate în mod corespunzător și cu diferiți destinatari vizibili, deci a priori mai puțin probabil să fi făcut obiectul manipulării, cinci ne permit să subliniem presiunea cu care s-a confruntat agenția pentru a aproba cat mai repede un prim vaccin împotriva Covid-19. Într-un schimb de pe 12 noiembrie, una dintre reprezentatele EMA subliniază, de exemplu, o discuție cu comisarul european pentru sănătate Stella Kyriakides. Ea s-a angajat „ca toate statele membre să primească vaccinul în același timp”, apoi a insistat ca EMA să nu „forțeze” statele să folosească procedurile naționale, ceea ce ar fi provocat întârzieri în procesul de autorizare oficială. Conform unei directive UE, statele pot utiliza medicamente neautorizate de EMA în cazul unei epidemii.

Pe 19 noiembrie, un înalt oficial al EMA s-a referit și la o conferință telefonică cu Comisia Europeană, care ar fi avut loc într-o „atmosferă destul de tensionată, uneori chiar puțin neplăcută, care oferă o idee despre ceea ce se poate întâmpla cu EMA dacă cererile CE nu sunt îndeplinite, chiar dacă revendicările sunt sau nu realiste”. A doua zi, într-un schimb cu agenția daneză pentru medicamente, același oficial a spus că este surprins că Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, „a identificat în mod clar cele două vaccinuri care ar putea fi aprobate înainte de sfârșitul anul [Pfizer/BioNTech și Moderna]. Există încă probleme cu ambele”, a spus agentul.

Unele dintre aceste „probleme” sunt în centrul celorlalte documente furate în decembrie 2020, documente care nu sunt suspectate de a fi fost manipulate.

Mai ales problemele legate de vaccinul Pfizer/BioNTech. Descoperim astfel că, în noiembrie, agenția europeană a formulat trei „obiecții majore” față de acest vaccin: unele fabrici nu erau încă inspectate; datele despre loturile de vaccinuri comercialie lipseau încă; mai important, datele disponibile au relevat diferențe calitative între loturile comerciale și cele utilizate în studiile clinice. Acest ultim punct pare să-i preocupe cel mai mult pe evaluatori.

„Punct de blocaj”

Pentru a trece de la o etapă clinică la una comercială, producătorii au trebuit să își schimbe procesele de fabricație, au investit în noi linii de producție și în noi fabrici. Modificările ar putea explica diferențele în compoziția exactă a vaccinurilor, în special o scădere a gradului de integritate a ARN-ului. Este elementul crucial al acestui vaccin care, odată injectat în celule, face posibilă fabricarea proteinei Spike a virusului și astfel învață sistemul imunitar să recunoască agentul patogen și să îl neutralizeze. Vaccinurile utilizate în studiile clinice au avut între 69% și 81% ARN „intact”, din întreaga secvență necesară pentru a produce proteina Spike. În schimb, datele privind loturile produse în aceste noi linii de producție au arătat procente mai mici, în medie cu 59%. Unele loturi au scăzut chiar la 51% și 52%. Un „punct de blocaj”, a declarat EMA pe 23 noiembrie.

Se pune întrebarea dacă acest nivel mai scăzut de ARN ar putea avea un impact nu numai asupra eficacității vaccinării, ci și asupra siguranței acesteia, deoarece mai puțin ARN înseamnă mai multe impurități, în special ARN trunchiat. „Avem adesea un ARN puțin mai scurt sau puțin mai lung în aceste produse. Filtrăm în funcție de dimensiunea moleculei, dar această filtrare este dificilă pe scară largă”, comentează Steve Pascolo, cercetător la Spitalul Universitar din Zurich, care lucrează la vaccinurile ARN de 20 de ani (cofondator al CureVac, în 2000, a părăsit compania și astăzi are proiecte comune cu BioNTech).

Însă, datele furnizate de producător către EMA indică faptul că și cu un nivel complet de ARN de 62%, proteina este încă produsă în cantități comparabile. „În studiile inițiale ale BioNTech, compania a obtinut răspunsuri imune cu doar un microgram de ARN”, subliniază Steve Pascolo. În vaccin ar trebui să fie 30 de micrograme, deci exista o marjă”.

Este și punctul de vedere al Agenției pentru Alimente și Medicamente (FDA) din SUA, cu care EMA a fost în contact. „Problema conținutului de ARN mesager nu este văzută ca o problemă majoră” de FDA, declara un oficial EMA într-un e-mail din 23 noiembrie. De fapt, este specificat în acest e-mail că problemele de fabricație și controlul calității nu afectează autorizațiile de utilizare de urgență (implementate de Statele Unite, Canada sau Marea Britanie). Acestea nu constituie, de fapt, o autorizație a vaccinului în sine, ci o autorizație pentru utilizarea sa temporară. În schimb, autorizația temporară de introducere pe piață vizată de EMA pare mai restrictivă în acest sens. De unde și această necesitate de a „se alinia cu specificațiile comune” ale EMA, FDA și agenția canadiană.

„Obiecție majoră”

Pe 26 noiembrie, BioNTech și Pfizer au ocazia să răspundă la obiecțiile EMA. Verificările diferitelor site-uri sunt în curs, putem citi în prezentarea lor. Ei propun, de asemenea, să ridice rata minimă de integritate a ARN la 60% în primele etape de fabricație pentru a evita scăderea sub 50% în produsul final, care apare ca un criteriu de acceptare în toate documentele consultate. În prezentarea lor, producătorii acestui vaccin, cunoscut sub numele de Comirnaty, spun că aceste diferențe în cantitatea de ARN „nu ar trebui să afecteze” nici eficacitatea, nici siguranța produsului lor. Unele dintre aceste loturi au fost utilizate în studiile clinice.

Dar agentia EMA nu pare convinsă, deoarece ultimele documente sau schimburi disponibile nu permit ridicarea acestei „obiecții majore”. O captură de ecran a unui e-mail schimbat la 30 noiembrie între EMA și producători confirmă acest lucru: „Aceste probleme sunt considerate critice, mai ales în contextul noutății acestui tip de produs și a experienței limitate. Se așteaptă, așadar, o strategie de control mai strictă”. Totuși, într-unul dintre ultimele rapoarte disponibile, aflăm că o ajustare a proceselor de fabricație face posibilă recâștigarea nivelurilor de integritate în jur de 75%, comparabil cu loturile din studiile clinice.

Trei zile mai târziu, pe 3 decembrie, Wall Street Journal a publicat un articol care raporta o problemă la producerea vaccinului Pfizer.

„Unele dintre primele loturi nu îndeplineau standardele. Am rezolvat problema, dar am rămas fără timp pentru a răspunde la transporturile planificate pentru acest an”, explică o„ persoană implicată direct în dezvoltarea vaccinului Pfizer”. Ar trebui să existe o legătură? Pfizer a refuzat să comenteze, citând doar ancheta EMA legată de atacul cibernetic. Vineri, 15 ianuarie, BioNTech și Pfizer au anunțat din nou întârzieri de livrare, invocând lucrări necesare la uzina belgiană din Puurs.

EMA a confirmat că această problemă de calitate a fost ulterior rezolvată: „Compania a reușit să rezolve aceste probleme și să furnizeze informațiile și datele necesare pentru a permite EMA să avanseze către o recomandare pozitivă pentru acest vaccin”. De asemenea, agenția asigură că specificațiile actuale la nivelul ARN „sunt considerate justificate științific și acceptabile”. De exemplu, este puțin probabil, spune agenția, ca moleculele trunchiate de ARN să poată fi traduse în proteine ​​sau peptide și, astfel, să provoace efecte nedorite.

Pista rusă sau rusofilă

Rămâne de văzut cine ar putea fi în spatele acestui atac. Fișierele au fost preluate de la Rutor: „Ru” pentru Rusia și „tor” ca browser web pentru navigarea anonimă pe web. Ceea ce ar putea confirma ideea unui hacker rus sau rusofil. „Tactică de hacking cu furt de date, urmată de o scurgere, a fost deja practicată de agenții ruși (Guccifer 2.0, cazul Agenției Mondiale Antidoping)”, explică Jean-Michel Doan, specialist în criminalitate informatică la Sekoia, o companie de securitate IT. Este dificil să se excludă și spionajul cibernetic industrial, mai ales că se pare că a existat o selecție de documente care ținteau în mod special Pfizer. Modul în care a fost denumit dosarul sugerează același lucru: „Dovada marii înșelătorii a vaccinului Pfizer”. Sau ar putea fi vorba de un grup anti-vaccin care încearcă să discrediteze vaccinurile? „Este puțin probabil ca un hacker antivaccin să publice apoi datele pe un site destul de obscur, specializat în hacking”, comentează Jean-Michel Doan.

Indiferent de interpretarea documentelor, faptele sunt următoarele: Vaccinul Pfizer/BioNTech este în cele din urmă aprobat pe 21 decembrie 2020 de către EMA, la trei săptămâni după Marea Britanie și la două săptămâni după SUA, ceea ce arată că Agenția Europeană si-a acordat totuși ceva timp pentru a rezolva problema de calitate, înainte de a da undă verde. Un termen care a fost totuși considerat „dificil de acceptat de către Comisia Europeană”, potrivit unui schimb de e-mailuri între colegii de la EMA, din 19 noiembrie: „Orice am face, fie accelerarea procesului de aliniere [cu alte agenții] sau acordarea timpului necesar pentru a avea o garanție robustă (…), EMA va trebui să facă față întrebărilor și criticilor din partea diferitelor părti (Comisia Europeană, statele membre, Parlamentul European, mass-media, publicul larg) ”, scrie un funcționar al agenției.