Recită: Edmond Niculușcă
ce să fac? am cedat
era atît de frumoasă
și mai ales mă așteptase desculță
asta m-a dat gata, goală o mai văzusem
dar niciodată desculță.
atenție, i-am spus, sunt un bărbat fragil
există emoții care mă fac să mă topesc
ea însă nu ascultă de avertisment
s-a lipit de mine cu mîinile agățate de gîtul meu
cum era însă desculță
a trebuit să mă aplec la pămînt
ca să-i ajung la buze.
buzele ei erau de altfel și ele
foarte desculțe
sînii i se descălțaseră între timp și ei
chiar și buricul ei prin care trece
axa de simetrie a nopților mele
era desculț.
se mai descălțaseră în așteptarea îmbrățișării noastre
și lucrurile din jur
camera se descălțase de ferestre
ora se descălțase de minute, minutele de secunde
întunericul se descălțase de lumină
noaptea se descălțase de dimineață
iar dimineața se pregătea și ea să vină desculță
cu micul dejun pe o tavă
inutil să mai spun că pînă și cafeaua
se descălțase de cești
iar ceasul deșteptător zburda în jurul patului
descălțat de timp.
Matei Vișniec | desculță
Dacă ti-a plăcut articolul urmărește SmartRadio pe Facebook