Cum putem vorbi de libertate,
Când vrem doar să îngrădim?
De ce vorbim de societate
Și de individ nu pomenim?
Generalizarea e o armă periculoasă,
Instigă la ura de clasă sau de rasă…
O parte a populației se crede prețioasă,
Altă parte se simte ignorată și nervoasă,
În loc să se asculte reciproc, pun pai pe foc
Și vor să-i elimine pe ceilalți, ca într-un joc,
Dar aici nu-i despre scor și nici despre top,
E despre oameni uniți, în gândire și scop.
Însă, unii răspund problemei, alții o prevăd,
Și din prevenirea asta iese prăpăd,
Unii își asumă cauze orbește, nu văd,
Și merg în lupta altora dincolo de capăt.
Nuanțele dispar iar statul la pândă
Face omul o fiară nu o ființă blândă…
Cum vrem s-ajungem la a ne înțelege,
Dacă nu gândim la rece și tot ce se petrece
Nu-i menit să ne înalțe ci să ne aplece,
Și totu’ se rezumă la arătatul cu un deget?
Obosit de cercul ăsta vicios al lumii în care se încearcă obținerea binelui prin rău,
Cosmin Dominte – chiar că ar trebui să mai privim cu toții cerul, din când în când.
Dacă ti-a plăcut articolul urmărește SmartRadio pe Facebook