Lasă-mi liniștea, nu mi-o lua!
Nu-mi mai proiecta agitația ta,
Da, nu suntem în același punct,
Când tu cauți, eu poate știu cine sunt.
Și pe cuvânt c-am ajuns acolo cu scop,
Sunt suma soluțiilor pentru fiecare hop,
Tot ce am îndurat, m-a întărit, m-a format,
Am învățat să-mi stăpânesc viața, controlat.
Lasă-mi liniștea, nu mi-o lua!
Când nu înțelegi, nu te mai băga.
Nu mai încerca să rezolvi din viața ta,
Strecurând experimente în a mea.
Nu-ți mai căuta răspunsurile prin mine,
Eventual poți să întrebi, dacă nu, foarte bine,
Înțeleg că n-ai curaj să-ți recunoști neputința
Și nu poți să-ți împărtășești suferința,
Lasă-mi liniștea, nu mi-o lua!
Tu pe gură spui dar ochii zic altceva,
Că ea m-a învățat să mă calmez și să văd,
Liniștea îmi arată și frumosul și prăpăd
Cu cât vrei să pari mai dur și mai mare,
Cu atât se vede că, de fapt, te doare tare,
Lasă-mi liniștea, nu mi-o lua!
Du-ți traiul pân’ la capăt ca să o găsești pe a ta.

Fascinat de oamenii agitați care nu înțeleg liniștea și vor să te tragă după ei ca să nu se simtă singuri,
Cosmin Dominte – om liniștit.

Dacă ti-a plăcut articolul urmărește SmartRadio pe Facebook