Importantul schimbă lumea, o transformă,
Împinge limite, își vede de treabă și, pe urmă,
Se bucură de roade, nu pune mare preț pe vorbă
Și tot ce face, face serios, nimic doar de formă.
Importantul nu caută haina scumpă,
Nu trăiește ca s-arate că toată lumea-i tâmpă,
Iubește gândul mare nu coroana peste tâmplă
Și știe tot ce doare și de ce se-ntâmplă, ce se-ntâmplă…
Importantul nu caută micimea în jur,
Nu se simte bine când e peste alții, e pur,
Vorbește la obiect, zice ce vrea pe scurt,
Nu-i protocolar, comunică fix ce a vrut.
Importantul caută substanța, esența,
Normalul, frumosul, deșteptul, frecvența,
Știe că este, nu vrea să i se anunțe prezența
Și nu își dorește ci are influența.
Și cel mai important e că importantul e important
Fiin’că chiar e important, nu-i gălăgios și deranjant.
Importantul nu trăiește ca să strălucească,
El strălucește fiin’că știe să trăiască!
Fascinat de obsesia lumii pentru a se crede importantă,
Cosmin Dominte – importanța, asta, nu prea ai cum să ți-o dai singur pentru că dacă nu o ai deja, de la natură, n-ai ce să-ți dai în afară de aer.
Dacă ti-a plăcut articolul urmărește SmartRadio pe Facebook