Gălăgia și prostia sunt peste tot,
Nervii și zbieratul stau în top,
Neputința-i pe sortimente
Ca fructele în compot
Și tot ce se întâmplă pare fără scop.
Pot să spună oamenii orice
Că nu-și pot auzi nici propria voce,
Atât de zgomot e și ei vor ce?
Să arate că „uite celălalt ce porc e!”
„Cred în Covid!” „Nu cred în Covid!”
„Huo, prostule!” „Huo, tu! Ești tâmpit!”
Comunicatul civilizat la noi pare slăbiciune,
Visăm la evoluat dormind în sălbăticiune
Și avem motto: „Eu sunt ok da’ restu-s proști!”
Nu contează cât valorezi sau, pe alții, căt îi coști,
Poate ar trebui s-avem, întâi, o conversație cu noi,
Până la a ajunge s-avem o conversație în doi.
Altfel, cum să fim în control cand nu știm să ne purtăm?
Cum să ne înțelegem când nu știm să ne ascultăm?
Uitându-mă la cât de razna o ia românul în orice conversație în care nu toată lumea e de acord cu el,
Cosmin Dominte – om care crede că important nu e să fim de acord în toate ci să vrem aceleași lucruri.
Dacă ti-a plăcut articolul urmărește SmartRadio pe Facebook