Franța a prevăzut prăbușirea iminentă a Kabulului și a început evacuarea încă din luna mai

În mai – cu trei luni înainte de căderea Kabulului în mâinile talibanilor – Franța a început să evacueze afganii care lucrau pentru ambasada sa și alte organizații franceze, împreună cu familiile lor. Oficialii au declarat că 623 de persoane au fost transportate în Franța în săptămânile anterioare prăbușirii armatei afgane. În 2014, alți 800 de afgani (împreună cu rudele lor) care au lucrat cu forțele armate franceze au fost mutați, după ce Parisul a încheiat operațiunile militare.

Acum câteva luni, decizia francezilor a stârnit reproșuri din partea ONG-urilor și a unor aliați europeni. Ei erau îngrijorați de acest aparent abandon al Afganistanului și au acuzat francezii că sunt pesimiști în mod nejustificat cu privire la impactul anunțului făcut de președintele Joe Biden legat de retragerea militară completă a Statelor Unite până în septembrie.

Previziunea Franței cu privire la prăbușirea iminentă a Kabulului a contrastat cu lipsa de pregătire a SUA și a declanșat speculații conform cărora spionii francezi știau ceva ce americanii nu știau. Însă oficiali de la Paris și analiștii independenți spun că aveau aceleași informații și că diferența a făcut-o evaluarea fiecărui stat în parte.

O viziune mai puțin pasională

Francezii au reușit să adopte o viziune mai puțin pasională și să tragă concluziile evidente legate de consecințele retragerii SUA, însă americanii au fost orbiți de lunga lor asociere cu forțele armate afgane, de investiția lor de peste 1 miliard de dolari și de natura greoaie a propriilor sisteme de informații.

„Vreau să aduc un omagiu analiștilor noștri, pentru că am avut aceleași informații ca toți ceilalți”, spune un înalt oficial francez. „Analiza a fost cu adevărat diferită, în sensul că, odată ce americanii au decis să plece, am avut în vedere cel mai prost scenariu”.

Jean-Marie Guéhenno, expert în menținerea păcii, care conduce un program de soluționare a conflictelor la Universitatea Columbia din New York, a declarat: „Cred că atunci când ești mai distanțat de evenimentele de zi cu zi, ești uneori mai obiectiv. Americanii erau, într-adevăr, prea atașați de forțele afgane”.

Eșec al serviciilor de informații

Cel mai mare eșec al serviciilor de informații, în viziunea lui Myriam Benraad, profesor de relații internaționale la Universitatea Internațională Schiller, nu a fost subestimarea talibanilor ci „wishful thinking-ul” privind supraestimarea forței, coerenței și loialității armatei afgane, pe care Biden s-a bazat pentru a păzi orașele afgane în timp ce forțele SUA se retrăgeau.

„Nu cred în atacul final spectaculos al talibanilor din Afganistan”, spune ea. „Am avut această viziune complet distorsionată a faptului că armata afgană menține controlul asupra teritoriului… ei, de fapt, dezertaseră au dezertat”.

Franța nu este întotdeauna fruntașă în ceea ce privește analiza serviciilor de informații și s-a străduit să se împace cu eșecul propriului său război interminabil împotriva islamiștilor din regiunea Sahel, din sudul Saharei – un conflict adesea etichetat „Afganistanul Franței”, spre mânia consilierilor președintelui Emmanuel Macron.

La fel ca alte țări, precum Germania și India, Franța s-a bazat pe controlul militar al Statelor Unite asupra aeroportului orașului, deoarece a extras încă 3.000 de cetățeni francezi și contacte vulnerabile afgane după ce ambasadorul David Martinon și ultimii soldați ai forțelor speciale franceze s-au întors în Franța.

Sursa: Financial Times

Exit mobile version