Suedia| Lipsa izolării a ajutat economia. Au pus sănătatea companiilor mai presus de cea a cetățenilor?

După politica de anti-izolare și refuzul de a recomanda utilizarea măștilor, acum consecințele crizei de sănătate asupra economiei Suediei ridică semne de întrebare.

Conform statisticilor, economia a avut în trimestrul doi, în plina epidemie, o scădere de 8,6%. Picajul este mult mai mare decât cel provocat de explozia bulei imobiliare nordice și a crizei bancare la începutul anilor 1990, sau a crizei financiare globale din 2008. Dar este puțin mai mică decât prognozele guvernamentale și, mai ales, mai puțin dureroasă decât cea suferită de alte țări europene (-11,9% în medie), în special față de Spania (-18%), Franța (-13,8%) sau Italia (-12,4%).

Anti-izolare pentru a salva economia?

Magdalena Andersson, ministrul Finanțelor din Suedia, spune că țara a suferit „o încetinire substanțială, dar cu o magnitudine mai mică decât în ​​alte țări. A fost corect când am spus „da, Suedia va fi afectată, însă impactul crizei va fi mai puțin puternic”.

O „performanță” care stârnește controverse:  Suedia n-a aplicat izolarea pentru a-și salva economia? Țara, care are o rată a decesului de două ori și jumătate mai mare decât cea a Elveției, de zece ori mai mare decât vecinii scandinavi, a pus sănătatea companiilor mai presus de cea a cetățenilor?

De la începutul epidemiei, autoritățile suedeze au intensificat conferințele de presă, în special cu jurnaliștii străini, pentru a demonstra contrariul și au repetat că „Suedia suferă și ea de coronavirus, ca și alte țări”.

Suedia se poticnește, dar nu cade

Lipsa izolării obligatorii nu i-a împiedicat pe suedezi să respecte recomandările guvernului. Chiar dacă magazinele au rămas deschise, oamenii au consumat mai puțin, au evitat restaurantele și adunările, au călătorit mai puțin. Turismul și transportul aerian au fost puternic afectate.

Aproape la fel de dependentă de exporturi ca Germania, Suedia a văzut, de asemenea, multe dintre întreprinderile sale închise, iar șomajul este de 10%. Liniile de producție ale producătorilor de automobile Volvo și Scania, de exemplu, au trebuit să se închidă din lipsă de piese de schimb.

Diferența față de celelalte economii este însă vizibilă. Dorința de a menține școlile deschise a făcut posibil ca părinții care doreau să lucreze, să o poată face. Întreprinderile mici nu au falimentat în masă, iar proprietarii lor au folosit doar o mică parte din cei 3,8 miliarde de euro de care dispun, ca ajutor de la stat. Unele grupuri mari suedeze au înregistrat performanțe financiare mult mai bune decât se așteptau.

„Este, cum era de așteptat, o încetinire dramatică”, recunoaște Torbjorn Isaksson, analist șef la Banca Nordea. „Dar, comparativ cu alte țări, de exemplu din Europa de Sud, este mult mai bine”. Pentru Robert Bergqvist, economist la banca SEB, excepția suedeză nu se datorează numai lipsei izolării: „Există și structura particulară a economiei noastre, mai puțin dependentă de turism și o infrastructură digitală foarte bună” , care a promovat munca de acasă.

Conform prognozelor Institutului Suedez pentru Cercetări Economice, publicat pe 13 august, țara ar trebui să încheie anul cu o creștere de 2% în trimestrul al treilea și al patrulea și să înregistreze o scădere globală în 2020 de 4,8%. „Cred că am depășit ceea ce era mai rău”, spune Ylva Hedén Westerdahl, președintele Institutului.

Exit mobile version